Emoții la prezentările în public?

11.29.2013

Vezi ce poți învăța din experiența acestei tinere, care, doar cu o lună în urmă, îmi scria:

”Sunt o fire hiperemotiva, ingrozita de vorbitul in public, interiorizata, insa ambitioasa si bolnava de constiinciozitate.  Lucrand cu dvs. imi doresc – pe termen scurt – sa rezolv cea mai importanta problema a acestei perioade (…): sa invat sa imi gestionez emotiile, sa imi pot coordona gandirea in fata unui public oficial; iar pe termen lung imi doresc: sa imi dezvolt increderea in propriile forte pentru a avea curaj sa pun in aplicare planurile profesionale (…)”

Astăzi, îmi împărtășește bucuria primei reușite:

”ziua de care m-am temut atat de mult a trecut si inca ma mai gandesc daca a fost real sau nu ceea ce am trait.
Am asteptat sa ma linistesc, sa treaca betia emotionala si sa pot scrie cat mai obiectiv.
Am reusit sa ma tin tare, sa vorbesc coerent 35 de min – cu ceva pauze in care ma simteam coplesita de emotii si ma speriam de vocea tremurata pe care o auzeam. Pentru mine a fost o mare realizare, chiar daca mi-as fi dorit mai mult… (…) La intrebarile de care ma temeam am fost sigura pe mine – dupa ce am ascultat referatele pozitive. A fost o reala satisfactie, o experienta buna care mi-a dat incredere in mine si in munca mea.

Acum, dupa ce am escaladat un munte inalt, gandul mi-e la viitor. Am sa revin dupa un timp de liniste in care sa-mi pot formula niste obiective clare pentru urmatoarea perioada.”

Ca să înveți din această experiență, rezolvă aceste exerciții:

1. Pe o scală de la 1 la 100, cât de sigur(ă) ești că poți învăța să-ți gestionezi hiperemotivitatea?
2. Identifică, în text, pasajele care contribuie la creșterea încrederii.
3. Identifică secvențele care sabotează încrederea.
4. Ce efecte crezi că are ”chiar daca mi-as fi dorit mai mult”? Argumentează.
5. Cum ai interpreta ”am fost sigura pe mine – dupa ce am ascultat referatele pozitive”?
6. Ce i-ai (și ți-ai) recomanda în continuare?

Eu îi – și îți – recomand acestea:

1. După o reușită, oricât de mare sau de mică, focalizează-te în prima etapă pe reușită. Sărbătorește-o. Premiază-te. Spune-le tuturor sabotorilor interiori ”Cu voi vorbesc mai târziu”. Bucură-te fără rezerve.
2. Abia după ce ți-ai trăit din plin bucuria, întreabă-te ”Ce aș face diferit, mai bine, data viitoare?” (nu doar ”Ce am greșit?”). Și antrenează-te perseverent, ca să fii sigur(ă) că vei face lucrurile mai bine.
3. ”Mi-aș fi dorit mai mult” e un sabotor. Înlocuiește-l cu ”Data viitoare voi face…” și ”Ca să reușesc să fac asta, voi învăța…”.
4. Siguranța crește întotdeauna după ce primim un feedback pozitiv, e un fenomen normal. Însă dacă ești dependent(ă) de feedback, atunci încrederea ta e încă fragilă, ai nevoie să mai lucrezi la ea.

Da, oricine poate învăța să-și gestioneze frica de a vorbi în public!

Cu condiția să-și înțeleagă profund emoțiile și să-și antreneze capacitatea de a le gestiona constructiv.

Mai multe recomandări practice, aici: « Mi-e frică să nu mă blochez » : prezentări în public, interviuri, luări de cuvânt

Citiți și:

”Every presentation worth doing has just one purpose (Seth Godin)

To make a change happen.

No change, no point. A presentation that doesn’t seek to make change is a waste of time and energy.

Before you start working on your presentation, the two-part question to answer is, „who will be changed by this work, and what is the change I seek?

”