Dealerul de „hate” și bullying

09.02.2024

O nouă ocupație are mare succes și mulți clienți în România: dealerul de resentimente necontrolate (hate) și de agresivitate (bullying).

Asociația Americană de Psihologie definește bullying-ul astfel:

„Bullying-ul este o formă de comportament agresiv prin care o persoană cauzează în mod intenționat și repetat unei alte persoane prejudicii sau disconfort. Bullying-ul poate lua forma contactului fizic, a cuvintelor sau a unor acțiuni mai subtile.

Persoana hărțuită are de obicei probleme în a se apăra și nu face nimic pentru a „provoca” hărțuirea.

Cyberbullying-ul este un comportament de amenințare sau hărțuire verbală realizat prin intermediul tehnologiei electronice, cum ar fi telefoanele mobile, e-mailul, social media sau mesajele text.” ( Sursa: American Association of Psychology)

Dealerul de hate și bullying nu e doar hater și bully el însuși. El distribuie resentimente și agresivitate în diferite grupuri sociale la care are acces. Alimentează resentimentele necontrolate și agresivitatea practicate de alții.

Cel mai performant se ascunde în spatele titulaturii „creator de conținut” sau „influencer”. Să nu se înțeleagă greșit: nu afirm că toți aceia care utilizează aceste titulaturi ar fi dealeri de hate și bullying; unii creatori de conținut sau influenceri fac treabă foarte bună în distribuirea corectă a cunoașterii sau/și în promovarea unor valori importante.

Cel mai puțin performant acționează ca simplu comentator al textelor scrise de alții.

De regulă, dealerul de hate și bullying nu are performanțe înalte în altă activitate, nici propriile idei originale

El ia idei originale ale altora, situații particulare în care se află alții care au dovedit performanțe notabile (sportivi, artiști, cercetători, medici ș.a.m.d.), ori comportamente non-standard ale unor oameni (un mod de a se îmbrăca sau a vorbi/scrie, un gest, un ritual, o alegere existențială) și creează „caterincă” în jurul lor.

Distorsionează. Fie cu rea intenție, fie din analfabetism funcțional: nu știe că fiecare cuvânt și fiecare propoziție capătă alt înțeles în funcție de contextul în care sunt integrate; nu le poate interpreta, sau nu vrea să le interpreteze, ținând cont de contextul în care au fost folosite; le scoate din context, le pune într-un alt context și le dă o interpretare foarte diferită de sensul lor inițial.

Ia în derâdere.

Pune victima într-o postură de inferioritate: „e incompetent / imoral”, „e idiot, gândește aberant”.

Pune victima într-o postură de inamic public: a făcut sau a spus, vezi Doamne, lucruri de neacceptat, periculoase.

Nu se poate spune exact care e pericolul, mai ales dacă victima nu are nicio poziție socială de putere. Dar – prezentate în cuvinte care le distorsionează – faptele sau ideile originale în jurul cărora se construiește „caterinca” par suficient de periculoase ca să declanșeze rapid resentimente puternice și reacții defensiv-agresive spontane (bullying).

În mințile multor români, „caterinca” e dovadă de gândire critică, simț al umorului, spirit viu, inteligență.

E unul dintre motivele pentru care mulți agresori nici măcar nu sunt conștienți că ceea ce fac e o agresiune.

E unul dintre motivele pentru care zeci, sute, mii de martori la o agresiune de tip bullying nu iau atitudine împotrivă: asistă ca spectatori, unii zâmbesc evaziv („Îhm / Hm!”), alții râd cu toată gura, iar alții pur și simplu se coalizează cu agresorul.

Unii se solidarizează „în privat” cu victima.

Prea puțini se expun exprimându-și deschis împotrivirea. La ce se expun? În cel mai rău caz, la un val de resentimente și bullying revărsat asupra lor. În cel mai bun caz, la „Băi, nu ai simțul umorului, nu știi de glumă, nu ești de gașcă”.

Dicționarul limbii române indică un cu totul alt înțeles al cuvântului:

caterincă, caterinci s.f. 1. cursă, capcană. 2. zgomot, gălăgie. 3. scandal; ceartă. 4. (intl.) vorbe neserioase prin care interlocutorul este ironizat fără să-și dea seama. (Sursa: Dexonline)

Prin „caterincă”, dealerul de resentimente și bullying generează sau alimentează zgomot, gălăgie, scandal, ceartă în jurul unui subiect și/sau unui om / unor oameni. Zgomotul, gălăgia, scandalul, cearta pe care le generează sau alimentează îi dau sentimentul că e influent, puternic, deștept, important, „cu valoare”.

Altfel spus, compensează prin resentimente și agresivitate ce nu poate – sau nu mai poate – obține prin performanțe înalte într-o activitate socială care impune ani mulți de studiu, antrenament, rigoare, disciplină, etică.

Comparația cu dealerul de droguri e relevantă

Ca și dealerul de droguri, dealerul de hate și bullying distribuie „produse” nesănătoase, care fac rău.

Consumatorii „produselor” pe care dealerul de hate și bullying le distribuie obțin satisfacții imediate similare cu acelea ale consumatorilor de droguri:

• sunt „transportați” într-o realitate paralelă, în care au sentimentul că sunt liberi (să spună orice: lucruri neadevărate, cuvinte jignitoare, injurii, amenințări…); o libertate care e tot atât de mare și de reală ca și aceea a consumatorului de droguri: despre ce libertate vorbim, atunci când sentimentul „mă simt liber/ă” a fost indus, manipulat prin consumul unei substanțe sau al unor cuvinte?
• în acea realitate paralelă, se simt puternici: pot spune orice, pot lovi în oricine, fără teama de consecințe;
• în realitatea aceea paralelă, se simt protejați; pe hater-ii care își descarcă resentimentele în bullying îi protejează faptul că se adună mai mulți – un hater / bully atacă rareori singur, are nevoie de o „haită” care reacționează rapid la „mirosul de sânge”;
• cu cât consumă mai mult, cu atât vor mai mult, devin dependenți și se transformă în clienți fideli (îi caută pe dealeri și devin urmăritorii lor online);
• în acest fel, întăresc succesul și puterea dealerului: dealerul de droguri se simte tot mai puternic și „cu valoare” pe măsură ce acumulează bani; dealerul de resentimente și bullying se simte tot mai puternic și „cu valoare” pe măsură de acumulează zeci și sute de mii de urmăritori fideli;
• iar cu cât se simte dealerul mai puternic și „cu valoare”, cu atât se simt și clienții / urmăritorii lui mai puternici și „cu valoare”.

Dealerul de resentimente și bullying și susținătorii lui formează, împreună, o lume socială* specifică:

• sunt oameni pe care îi leagă aceeași activitate (judecarea prin distorsionare a altor oameni și pedepsirea prin bullying, în special verbal și psihologic);
• care împărtășesc aceeași perspectivă (judgemental) și același scop (de pedepsire a orice și oricui iese dintr-o „turmă” sau o recunoaștere socială protectoare și pare a fi vulnerabil);
• care pun împreună resurse variate (informații, experiențe, vocabular, produse intelectuale răstălmăcite etc.) pentru a-și atinge scopul;
• care practică și apreciază comunicarea agresiv-batjocoritoare (vocabular, structuri lingvistice, figuri de stil, ton).

Nu știu cum simți tu, cel / cea care citește acest articol, dar eu n-aș vrea să trăiesc nici cinci minute într-o astfel de lume.

* „Lumile sociale (de exemplu, un grup de recreere, o ocupație, o tradiție teoretică) generează perspective comune care stau apoi la baza acțiunii colective, în timp ce identitățile individuale și colective sunt constituite prin angajamente și participare la lumi și arene sociale (Shibutani, 1955; Strauss, 1959). Angajamentul este atât o predispoziție la acțiune, cât și o parte a construcției identității (Becker, 1960, 1967). Strauss (1978, 1982, 1993) și Becker (1982) au definit lumile sociale ca grupuri cu angajamente comune față de anumite activități, care împărtășesc resurse de mai multe tipuri pentru a-și atinge obiectivele și construiesc ideologii comune cu privire la modul de desfășurare a activității lor. Lumile sociale sunt universuri ale discursului (Mead, [1938]1972: 518), principalele mecanisme afiliative prin care oamenii organizează viața socială.” (Adele Clarke, Susan Leigh Star, The social worlds framework: A theory/methods package, 2008)

Bullying-ul nu are nicio legătură cu opinia, libertatea, ori valoarea

Ce spune / scrie cineva care îl practică NU e o opinie. E pur și simplu o descărcare a gunoiului din viața lui/ei în viețile altor oameni. Nu știu cum simți tu, dar eu nu vreau ca viața mea să se transforme în groapa de gunoi a altora.

Revendicarea „libertății de exprimare” pentru cei care practică bullying-ul e tot atât de legitimă ca o eventuală revendicare a libertății de a deschide o afacere ca dealer de droguri.

Iar valoarea pe care și-o dau unii altora prin număr poate fi cântărită mai corect dacă ne amintim că Hitler a ajuns la putere prin numărul celor care l-au votat, iar Iisus a fost condamnat prin numărul celor care au strigat în favoarea lui Barabas. Numărul poate da putere, poate salva o viață și lua o alta, dar NU e o garanție a valorii.

Bullying-ul are consecințe negative nu doar asupra victimei (suferință psihologică și prejudicii sociale și economice), ci și asupra funcționării sociale în ansamblu:

• limitează libertatea de exprimare a celor care au idei originale;
• provoacă (auto)marginalizare și (auto)excludere a celor cu performanțe peste medie și a creatorilor originali;
• radicalizează poziționări de tipul „noi” – „voi”;
• alimentează agresivitatea și violențele;
• alimentează negativitatea, pesimismul, deprimarea, depresiile, iar la limită posibile gânduri suicidare.

E posibil să reducem influența otrăvitoare a dealerilor de bullying

Nu reușim, ca societate, să oprim dealerii de droguri.

Ar fi iluzoriu să sperăm că vom putea opri, prin măsuri „oficiale”, dealerii de hate și bulying.

Însă e posibil să mai reducem din influența lor otrăvitoare dacă îi punem noi, în viețile noastre de fiecare zi, la nivelul relațiilor informale, offline sau online, „în aceeași oală” cu dealerii de droguri și îi tratăm ca atare.

A le spune / scrie explicit și repetat „Eu nu consum și nu cumpăr drogul resentimentelor și bullying-ului pe care tu îl vinzi” îmi pare singura cale eficace de a limita extinderea acestora (resentimentelor și bullying-ului) și a consecințelor negative, asupra indivizilor și asupra societății, pe care le-am amintit mai sus.

*****

NB. Dacă apreciezi acest articol, nu-l ține pentru tine, distribuie-l.

Da, e posibil să te expui la hate și bullying. Însă, dacă îți ascunzi capul în nisip ca struțul, cu iluzia că în felul acesta te protejezi, contribui tu însuți/însăți la creșterea influenței dealerilor de hate și bullying și a urmăritorilor lor. Mai devreme sau mai târziu, tu sau copiii tăi sau prietenii tăi veți deveni victime. Cum arată lumea socială în care vrei tu să trăiești și la construcția căreia vrei să contribui: o lume în care agresivitatea e considerată cool, dovadă de putere și inteligență? o lume cu mai puțin, sau deloc, hate și bullying?