*

Flames of Happiness, Leonid Afremov

1. Natura

2. Arte vizuale

3. Muzică

+

1. Natură

Da, e primul meu hobby. E, de fapt, o dependență. Sunt dependentă de contactul direct cu natura: soarele, copacii, florile, iarba, apa mă ajută să simt că sunt o parte a Universului și, în această calitate, puternică și nemuritoare. Stau adesea întinsă pe iarbă și privesc înaltul cerului. Merg mult pe jos, privind trunchiurile, coroanele și nodurile copacilor. Îmi plac spațiile largi, unde și privirea, și mintea, și toată ființa mea se deschid…

Cu ani în urmă, în SUA, gazdele mele, foarte amabile, veneau în fiecare dimineață să mă ia de la hotel, mă duceau la universitate cu mașina, acolo lucram toată ziua și mâncam în incintă, seara plecam ”acasă” cu mașina, mâncam undeva (fie în oraș, fie acasă la ele, cumpărând cele necesare din mașină!), uneori continuam cu muncă acasă până către miezul nopții, apoi mă duceau din nou cu mașina la hotel. După câteva zile de program de acest fel, mintea mea s-a blocat, iar corpul mi s-a umplut de ”bubițe”. A fost suficient să le spun că am nevoie să merg pe jos, să respir iarbă și copaci: m-au privit surprinse și mi-au explicat cum pot să ajung pe jos de la hotel la universitate (mai puțin de 10 minute); seara și în weekend, m-au dus în toate zonele naturale din împrejurimi…

2. Arte vizuale

Mă simt colosal în muzeele de artă. De multe ori, am aranjat lucrurile astfel încât să-mi petrec ziua de naștere într-un astfel de muzeu.

În orașe, merg mult pe jos, admirând și respirând spiritul arhitecturii locului. Am bătut astfel centrul Parisului de sute de ori, pentru că ador aerul aristocratic și istoria pe care le degajă construcțiile pariziene; Roma, Berlin, Londra… au avut parte de același tratament. Merg mult pe jos și în București…

Nu, nu pozez in intelectual rafinat. Raportul meu cu orice tip de artă e unul organic, visceral aproape, nu intelectual. Am petrecut sute de ore de fericire intensă în muzee de pictură, ascult de zeci şi sute de ori aceeaşi piesă, fără să simt nevoia să memorez numele artiştilor sau ale operelor. Trăiesc momentul şi atât. Simt pur și simplu și îmi las judecata ghidată de ce simt. Dacă îmi ceri să-ți spun titluri de tablouri, vei fi dezamăgit(ă). Dacă îmi ceri să-ți fiu ghid prin centrul Parisului, ori chiar în București, în zona în care locuiesc, sigur ne vom rătăci.

Nu mai sunt cititorul ”înrăit” de literatură beletristică care am fost în adolescență și prima tinerețe. Citesc cu mare plăcere poezie de calitate sau un roman bun, însă când citesc, nu rețin titluri și autori: trăiesc emoția. O posibilă explicație este aceasta: citesc foarte mult, lucruri foarte variate, pentru profesia mea; iar creierul meu simte, cred, nevoia să elibereze circuitele intelectuale și să le activeze pe cele dominant emoționale…

3. Muzică

Ascult cu plăcere multe feluri de muzică, de la populară, folk şi „uşoară”, la blues, jazz, simfonică şi de operă… în funcţie de starea interioară şi context. Cred că cel mai frecvent ascult, totuși, muzică clasică.

Am decis să-ți dau aici câteva link-uri; ca să fiu sinceră, o fac pentru că aşa le găsesc eu mai uşor 🙂

Dacă te regăsești în ce ascult eu, mă bucur; dacă nu, știi cum e: gusturile nu se discută – se respectă! Eu le respect pe ale tale și aș vrea ca și tu să le respecți pe ale mele.

E posibil ca, in timp, unele sa fie retrase de pe You Tube; sper sa nu te superi pe mine daca nu le mai gasesti.

Nessun Dorma:  cu ani în urmă, mă întorceam de la medic (eram suspectă de cancer), am deschis televizorul şi am auzit ultimele măsuri: Vinceeerooo! De atunci, o ascult foarte des…

Arii celebre din opere la fel de celebre

Angela Gheorghiu…

• Tosca (integral) – cu Roberto Alagna

Roberto Alagna  –  şi o colindă românească de Crăciun!!!

O doină de-a noastră – și o interpretare mai recentă, mult mai complexă emoțional... : în primul caz, valorile și normele satului tradițional, exprimate magistral; în cel de-al doilea, valorile actuale, care pun în prim plan autenticitatea, emoția…

Beethoven : arta complexităţii vieţii… orice aș asculta, mă întorc la el…

• într-adevăr Imperial…
• Triplu concert coral ”Fantezia”, cu Daniel Barenboim, Yo Yo Ma, Itzhak Perlman;
• Concertul pentru vioară op. 61, cu Joshua Bell

Chopin : relaxare şi concentrare…

• Nocturne (complet)

Amedeo Minghi – cu totul alt registru…

Tudor Gheorghe – e fabulos…

Mozart: pentru creșterea performanțelor intelectuale și relaxare – dovedit științific!

• 5 ore, fără întrerupere, dacă vrei, Sonate;
• pentru copii – relaxare.

Albinoni: uneori mângâiere blândă și tandră, alteori întrebări şi tristeţe sfâşietoare, alteori revoltă, sentiment de abandon sau de speranţă… toate fac parte din viaţa noastră umană… celebrul Adagio in G…

Mix clasic: de ascultat când lucrezi sau când te relaxezi.

Celine Dion: My Heart Will Go On, Ave Maria şi muzică de Crăciun…

Bach : ”injectează” energie și ritm – până și florile din casă cresc mai frumos!

Gershwin: bucurie, umor, libertate, joc… şi performanţă!

Jordi Savall: muzică medievală – inclusiv compozițiile lui Dimitrie Cantemir…

Bach: armonie, echilibru, ritm… exact ce ajută pentru a te (re)aşeza la lucru. Sau a te linişti după.

Chaikovski : de ascultat în surdină, în timp ce lucrezi; sau de privit şi ascultat când vrei să te deconectezi.

• Patetica: filosofie a vieţii…
• Concertul pentru pian nr. 1 – Matha Argerich

Paco de Lucia: calm, linişte, pace… Mai multe…

Carl Orff: maiestuos şi înălţător… aici, integral…

Rimsky Korsakov: capriciu… basm…

Paganini: vitalitate, pasiune, virtuozitate…

Felix Mendelssohn…

Samuel Barber: Adagio for Strings…

Brahms: Concertul nr. 1; dansurile ungare…

Maria Callas…

Andre Rieu : romantism…; plus optimism; şi muzică de Crăciun.

Traviata (integral): cu Anna Netrebko, Rolando Villazón and Thomas Hampson, Carlo Rizzi (dirijor).