Un sfat-clişeu : „Descoperă-ți pasiunea, fă ce-ţi place”

03.07.2012

„Descoperă-ți pasiunea, fă ce-ți place” e, probabil, cel mai frecvent sfat pe care îl au tinerii și, în general, cei în căutarea unei cariere sau a unui (nou) loc de muncă. Unul dintre cele mai lipsite de realism. Și, cu toate acestea, unul dintre cele care asigură „rating” mare: iluziile s-au vândut întotdeauna foarte bine.

Sfatul meu:  exersează gândirea critică și folosește-o pentru a cântări corect orice sfat, oricine și oricâți l-ar formula .

Folosește gândirea critică inclusiv pentru acest articol al meu.

Cu simplu „Fă ce-ţi place”, riscaţi să vă instalaţi într-o atitudine egocentrică şi în zona voastră de confort: tuturor ne place să facă lucrurile care nu oferă comoditate, atenţie şi laudele celorlalţi, influenţă… Cele mai atrăgătoare clişee. vehiculate pe piața consilierii în carieră, dezvoltării, coaching-ului le fac foarte mult rău oamenilor care se află într-o poziție de vulnerabilitate : fie pentru că sunt mai puțin maturi și, din această cauză, sunt tentați să creeze în soluții ușoare și rapide. . („cai verzi pe pere”), fie pentru că au mai multe resurse financiare și relaționale care facilitează șansele în viață.

Credeți-mă, dragii mei, aceia care au nevoie de rezultate remarcabile într-un domeniu, oricare ar fi acel domeniu, și aceia care, ca și mine, au renunțat la o activitate pentru o alta, au făcut-o din rațiunile mai multe. complex. decât un simplu „Îmi place” sau „Nu-mi place”; și au făcut / fac și lucruri mai puțin plăcute sau de-a dreptul neplăcute ca să ajungă la acelea.

Avem nevoie să învețe că nu putem face în viață numai ce ne place și că în prima tinerețe avem șanse foarte mici să nu câștigăm existența din ce ne place.

În prima tinereţe, avem de ales între: (1) „fac doar ce-mi place” şi (2) „învăţ să fac câte mai bine orice pot să fac cinstit, util pentru alţii şi respectând viaţa şi calitatea vieţii, a mea şi. . a celorlalţi, precum şi propriile valori”.

În primul caz, risc din start fie să nu-mi placă nimic – am întâlnit atâția tineri și mai puțini tineri care pur și simplu nu știu ce le place, dincolo de „să mă distrez / să mă simt bine”! – , fie să nu-mi pot câștiga niciodată din ceea ce-mi place. În ambele situaţii, viaţa mea va fi o lamentaţie continuă.

În cel de-al doilea caz, îmi ofer șansa unei vieți împlinite. P e măsură ce învăț să fac bine și cinstit un lucru (orice) util pentru alții și în respectul valorilor mele și al legilor, am șansa să mă cunosc mai bine, să mă fac cunoscut de alții, să mă fac respectat și de mine și de alţii. Dacă îl fac bine, voi învața să-l fac așa fel încât să-mi și plăceți suficient ca să-mi ofere satisfacții. Relația plăcere/pasiune – performanță nu e lineară (plăcerea determină performanța), cum cred mai toți oamenii trecuți prin școală; eo relație circulară și spirală.

Dacă valorile mele fundamentale nu sunt încălcate, plăcerea obținută prin învățarea – cu voință și perseverență – pentru creșterea performanței îmi va da sentimentul de împlinire.

Cu timpul, eu însămi/însumi mă voi schimba profund și este foarte posibil să descopere ceva ce-mi place mai mult, iar cu competențe și prestigiul acumulate, să-mi pot câștiga existența făcând ce-mi place mai mult, ce mă pasionează.

Recomandări mele:

• expuneți-vă la cât mai multe și diferite experiențe – fără să așteptați neapărat să fiți plătiți pentru aceasta! curiozitatea  e punctul de plecare al oricărei reușite, nu plăcerea, nici banii; fiți curioși / curioase să descoperiți cât mai multe, să exersați cât mai multe, să vedeți câte de sus puteți ajunge cu performanțele proprii, dacă ”vă ambiționați”;

” Cea mai mare greșeală pe care oamenii tind să facă atunci când se gândesc să-și găsească sau nouă carieră este să urmeze modelul „planificați și implementați” de schimbare. Petreci mult timp cercetând diferite industrii. Întocmiți liste cu punctele forte, punctele slabe și ambițiile personale. Vă potriviți profilul cu anumite profesii și apoi începeți să trimiteți aplicații. Dar nu ați făcut nicio învățare experiențială – nu ați pășit în lumea reală făcând lucruri precum observarea locului de muncă, interning sau voluntariat. Ceea ce trebuie cu adevărat să facem este să acționăm mai întâi și să reflectăm mai târziu. ” ( Roman Krznaric )

• descoperiți, cu timpul, care sunt activitățile în care simțiți înotați „ca peștele în apă”, adică obțineți un nivel relativ înalt de performanță și, totodată, vă simțiți în mediul vostru, în voastră;

Atenție: și peștele în apă depune efort și trăiește uneori stresul – deloc mic – de a înota împotriva curentului sau de a se apără de dușmani!

• alegeți una dintre aceste activități – focalizare-vă o vreme și timpul și energia în ea! orice alegere e mai bună decât ezitatea;
• studiați și exersați câte pot de mult în acel domeniu, după principiul „Ce am făcut eu azi mai mult și bine decât ieri”; devii cât poti voi de buni în domeniul respectiv;
• folosiți cunoștințele și competențele acumulate astfel ca să faceți ceva pentru alții;
• iar simultan lucrați la atitudinile și la creativitatea voastră, ca să transforme – voi înșivă – orice activitate în ceva care să vă placă.

Căutați nu doar să faceți ce vă faceți, ci și să descoperiți sau să creați plăcerea în ce faceți.

Faceți să vă plăcuți orice puteți face cinstit, atâta vreme cât ceea ce faceți este util pentru alții, respectă viața și calitatea vieții, a voastră și a celorlalți, nu provoacă suferință și corespund valorilor voastre profunde !

Învățați să VĂ CREAȚI plăcerea, nu doar să așteptați. Așa cum face personajul din acest articol scris de cunoscutul coach Timothy Gallwey: Stress and The Inner Game of Work . Autorul întreabă:  „Și dacă ar fi în puterea noastră să ne bucurăm de muncă? ”.

CONFIRMĂRI REPETATE

Am publicat acest articol cu ​​​​4 ani în urmă, când toți ceilalți vorbitori la conferințele la care eram invitată recomandau, cu foarte mare convingere, ”Descoperiți-vă pasiunea și faceți ce vă place. Atunci veți obține succesul pe care îl aveți și veți fi fericiți”. Înotam, atunci, ca atâtea alte ori în viață, împotriva unui curent foarte puternic, expunându-mă la judecăți aspre. Între timp însă, curentul a început să se schimbe. Am adăugat la finalul articolului link-uri către voci, tot mai multe, care dezvăluie lipsa de realism și pericolele pe care le generează clișeul ”Fă ce-ți place”. Pare că, de fapt, am văzut și am spus niște lucruri înaintea altora.

20 septembrie 2012

Nu-mi pot reprima un sentiment de satisfacție cognitivă – doar cognitivă. La mai multe luni după ce am publicat acest articol, un expert american din generația tânără confirmă această observație pe care eu o repet demult și la care am primit multe ori răspunsuri „superioare” și agresive, atât din lumea școlii, cât și din mediul. . coaching-consiliere: GENERAȚIA Y este o generație victimă a clișeelor ​​​​periculoase vehiculate în educație, dezvoltare personală, orientare în carieră… ; tinerii nu-și găsesc locuri de muncă, iar o treime dintre cei care care au între 25-35 ani locuiesc încă împreună cu părin, în primul rând din cauza că au fost dezinformați; „Fă ce-ţi place, urmăreşte-ţi pasiunea” e un slogan care se dovedeşte periculos; tinerii au nevoie nu de sloganuri, ci de informații bazate pe fapte despre cum ajung oamenii cu adevărat să iubească ceea ce fac.

Comparați cele scrise de mine aici cu ce scrie tânărul american:

„Problema nu este că suntem intrinsec egoişti sau îndreptăţiţi. Este că am fost dezinformați . (…) Această expresie simplă „urmează-ți pasiunea” se dovedește a fi surprinzător de pernicioasă (…) Deoarece pasiunea precede jobul, este de la sine în care ar trebui să-ți iubești munca încă din prima zi. (…) Nu avem nevoie de sloganuri, avem nevoie de informații – observații concrete, bazate pe dovezi despre modul în care oamenii ajung să iubească cu adevărat ceea ce fac ”. 

Cal Newport, Solving GEN Y’s Passion Problem , publicat în blogul Harvard Business Review, la 18 sept. 2012.

28 iunie 2014

• Citesc, pe blogul Harward Business Review, alt articol care susține perspectiva mea:

Charlotte Lieberman, Don’t Do What You Love; Do What You Do , publicat la 17 iunie 2014.

Articolul trimite la un eseu , In the Name of Love , scris de Miya Tokumitsu, care dezvăluie dimensiunea sociologică a acestui ”mantre”: ea exprimă punctul de vedere al celor aflați în vârful piramidei sociale , legitimându-le o dată în plus pozițiile și privilegiile. . ; e egocentrică și ignoră disprețuitor milioane de lucrători obligați de mecanismele obiective ale economiei capitaliste să muncească, să facă pur și simplu lucruri utile pentru obținerea profitului.

2 august 2015

• Descopăr un nou articol , 25 Super-Successful Leaders Give Their Best Career Advice for Millennials , cu subtitlul Tips that go beyond simple „following your passion” , din care aflu că Steve Jobs , citat frecvent pentru îndemnul ”Urmați-vă pasiunea!”, și-a nuanțat semnificativ îndemnul, pe măsură ce a dobândit mai multă experiență de viață:

„ Da, vorbim mereu despre urmărirea pasiunii tale, dar toți facem parte din fluxul istoriei… trebuie să pui ceva înapoi în fluxul istoriei care să-ți ajute comunitatea, să ajuți alți oameni… așa că peste 20, 30, 40 de ani… vor spune că această persoană nu avea doar o pasiune, ci îi păsa să facă ceva de care alți oameni ar putea beneficia .”

9 februarie 2016

• Voci noi se adaugă acestui „cor”:

Pentru a găsi o muncă pe care o iubești, nu-ți urma pasiunea | Benjamin Todd/TED

Nu mai caută pasiunea ta | Terri Trespicio | TEDxKC

Citește, pe acest site, și aceste articole:

Fast-food pentru minte: „Să nu ai așteptări”

Anti-clișeu: ”Nu mă simt pregătit(ă) pentru…”

Descoperă-ți talentul și urmează-l … așa să fie, oare?

Un sfat-clișeu: ”Fă ce-ți loc”

+