Cum să te transformi din ”Apă-care-stă” în ”Leu”
11.06.2013
Uneori, progresele oamenilor cu care lucrez mă surprind prin profunzimea lor și prin timpul scurt în care apar.
”- În cinci săptămâni, de când am început să lucrăm, cum ți se par progresele tale? – întreb, la finalul unei sesiuni.
– … (caută) Fantastic? – se întreabă, la rându-i. Mă simt… sunny… însorită… foarte permeabilă… și parcă… cumva îmbogățită… Parcă sunt lucruri pe care le descopăr, ca și cum sap în nisip… sunt acolo și trebuie să sap după ele… comori, de fapt… Mă simt mai bogată.
– Te simți mai bogată pentru că le descoperi sau și din alte motive?
– … E… senzația de extaz când descoperi ceva… dar e și… că îmi dau seama că lucrurile acelea există acolo. Asta mă face să mă simt bogată: că am acolo multe resurse!
– Dacă ai folosi o metaforă ca să exprimi cum te simți acum, care ar fi aceea?
– (zâmbește) Un leu.
– Ce vrea să spună asta? Ce te face să te simți un leu?
– Leul e animalul meu preferat … are demnitate… e impunător… puternic…”
Cu exact o săptămână în urmă se simțea ”O apă care stă” și visa să devină ”O apă care curge. Nu un fluviu, pur și simplu apă care curge”. Ce a făcut diferența în doar o săptămână? Cum a ajuns să se simtă, fără să îndrăznescă să viseze, ca ditamai leul?
Nu, schimbarea nu a apărut într-o săptămână, ci în… cinci – doar cinci, totuși!
Rezultatele într-un proces de învățare-dezvățare nu sunt lineare, nu crești în fiecare săptămână la fel. O vreme, acționezi și reflectezi atent la acțiunile tale, descoperi și aduni în fiecare zi piese de puzzle, uneori aparent fără legătură între ele. Apoi, după ce ai adunat suficiente, iar creierul tău le-a procesat suficient, piesele încep să se combine în forme variate, schimbătoare de la o sesiune la alta, poate chiar de la o zi la alta, ca într-un caleidoscop. Iar la un moment dat imaginea generată de acest puzzle-caleidoscop depășește orice așteptare: te simți… rege (leul e regele animalelor), deși nu ai îndrăznit niciodată să speri să te simți astfel.
Care e secretul?
1. Deschiderea mentală / ”Devirusarea” mentală.
Se învață treptat, prin antrenament. În a doua sesiune, îmi spunea că a înțeles că aceasta este condiția crucială, însă nu-și dă seama foarte bine ce înseamnă, nu știe când se deschide și când nu. Acum se simte ”foarte permeabilă”.
2. Încrederea în profesionistul care te ghidează.
Se întărește treptat, dacă și el și tu lucrați în această direcție. În a doua sesiune, îmi mărturisea că se simte ”vulnerabilă”: dacă aveam să aflu despre ea și lucruri pe care ea nu dorea să le aflu?
3. Autenticitatea, onestitatea în relația cu el și, mai ales, cu tine.
Dacă nu ai cultivat-o până acum, lucrează la ea: cred că e condiția fundamentală a fericirii.
4. Acțiunea proprie și autonomia.
E nevoie să respecți recomandările pe care le-ai primit. Să le testezi autonom. Să le adaptezi autonom. Iar apoi să discutați împreună semnele de întrebare.
5. Perseverența.
Fără ea, pleci entuziasmat(ă) de la întâlnirea cu profesionistul, însă după câteva zile entuziasmul se diminuează sau dispare, iar tu revii la vechile obiceiuri.
Deschide-ți mintea, fii onest(ă) cu tine și cu profesionistul la care apelezi, antrenează-ți autonomia, acționează și perseverează!
*****
Citeşte și:
Cum poţi obţine performanţe la care nu îndrăzneşti să speri
(E povestea clientei care a făcut, indirect, legătura între persoana despre care vorbesc mai sus și mine. Amândouă m-au impresionat prin ”permeabilitatea” și capacitatea lor de învățare-dezvoltare.)
Ma intereseaza opinia ta, scrie un comentariu