Cum văd eu reforma curriculară în educație

Mă gândesc demult să scriu cum văd eu reforma curriculară în educație.

În timp, am ”risipit” idei în diferite articole și materiale, însă nu am scris niciun text focalizat.

Încep acum, provocată de un material popularizat de Marian Staș: Primary Years Programme curriculum framework . Ce apreciez foarte mult la acest material este, pe de o parte, abordarea transdisciplinară și, pe de altă parte, maniera interogativă de a formula temele. Ce îmi ridică mari probleme la el este, pe de o parte, caracterul mult prea abstract al formulărilor, mult prea departe de operaționalizarea necesară pentru a fi pus în practică, și, pe de altă parte, ”topirea” individului într-un ”noi” discutabil, nu doar sub aspect ideologic – aspect care interesează în măsura în care ar putea face foarte dificil un consens politic între ”stânga” și ”dreapta” în jurul proiectului –, cât mai ales pentru că ignoră orientarea egocentrică naturală a celui care învață, aceea care stă, pentru marea majoritate a oamenilor, la baza motivației pentru învățare.

Ceea ce ofer eu aici este, deocamdată, doar o primă schiță. În timp, dacă voi găsi resurse interioare și voi primi sugestii și suport de la alții, o voi completa și ameliora.

Nu priviți acest model ca pe unul care să poată fi aplicat imediat. Graba strică treaba este o vorbă înțeleaptă, uitată prea adesea de aceia care iau decizii fundamentate doar pe propriul entuziasm sau pe copierea unor modele ”de succes”.

Cu muncă serioasă de echipă și cu voință politică fermă, în câțiva ani ar putea fi adus în stadiul de elaborare și formare a resurselor umane care să permită introducerea lui în ciclurile pre-primar și primar, iar apoi extins progresiv la celelalte cicluri. Per total, cred că ar fi nevoie de aproximativ 15 ani de muncă foarte coerentă și consecventă pentru ca el să devină funcțional în întreg sistemul nostru de educație generală. Dacă vă sperie durata, răspundeți la această întrebare: unde am fi acum dacă, din 1990 încoace, am fi lucrat strategic și coerent, în loc să ne grăbim să introducem tot felul de schimbări punctuale, urmate de alte schimbări punctuale, urmate de altele etc.?

Între timp, cadrele didactice creative ar putea găsi soluții practice pentru a introduce această abordare în actuala organizare a activităților.

Aș porni de la intersecția a trei axe:

1. relația practică a individului cu lumea naturală și socială (învățare pornind de la experiență);
2. valori fundamentale – inteligență caracterială;
3. competențe fundamentale (transversale).

Nu văd o ierarhie între aceste axe. Le-aș plasa într-un triunghi: fiecare nu poate exista / nu se poate realiza decât dacă există / se realizează celelalte două.

Aș gândi unitar experiența, valorile și competențele în procesele educative. Una dintre sursele dezechilibrelor din viața  noastră, atât la nivel individual, cât și la nivel colectiv / societal, o constituie separarea pe care o operează sistemele educative actuale între practică și ”teorie”, pe de o parte, între competențe și valori, pe de altă parte. Dacă nu pornim de la experiențele celor care învață (ce acțiuni își doresc ei să întreprindă? la ce rezultate vor să ajungă? de ce resurse au nevoie? etc.), cunoștințele nu devin operaționale în viața fiecărui individ, iar motivația pentru învățare e extrem de greu de stimulat. Iar dacă nu educăm fiecare competență în legătură intimă cu un set de valori, relația individului cu lumea devine periculoasă și pentru el și pentru ceilalți.

Plec de la Ego – corespunzător egocentrismului specific copilăriei, când încep procesele educative – în relația sa acțională cu Celălalt, similar sau diferit.

Mediul natural, mediul construit prin activități umane, mediul social (grupurile, organizațiile, instituțiile) și spiritualitatea sunt observate și interogate explicit ca rezervoare de resurse pentru experiența fiecăruia și pentru viața tuturor.

Limbajele, gândirea matematică și gândirea științifică sunt învățate ca instrumente de bază pentru satisfacerea nevoilor umane fundamentale.

Rezultă zece ansambluri de valori și competențe transversale. Ele ar putea constitui ”coloana vertebrală” a planurilor de învățământ, înlocuind actuala organizare pe ”arii curriculare” și ar putea fi integrate în orice disciplină de studiu, cu ponderi și în forme specifice.

Le văd abordate concentric (așa cum sunt și acum disciplinele de studiu), în toate ciclurile educației generale, cu focalizare pe unele sau pe altele, pornind de la nevoi reale specifice fiecărei vârste și de la întrebări specifice pe care și le pun efectiv copiii, adolescenții, tinerii sau adulții cărora le este adresat respectivul ciclu educativ.

Aceasta înseamnă calificarea cadrelor didactice nu într-o ”disciplină de studiu”, ci pornind de la nevoile și întrebările specifice fiecărei vârste.  Competențele fundamentale ale cadrelor didactice ar fi legate de:

• a cunoaște nevoile și întrebările generale în grupul cu care lucrează (nu confundați cu ”Psihologia vârstelor”, e vorba de mai mult: științe ale copilăriei și adolescenței – psihologie, sociologie, antropologie, științe juridice etc.);
• a observa și a descoperi nevoi și întrebări specifice diferitelor subgrupuri sau persoane cu care lucrează (gândire științifică și tehnici de investigare / cercetare) socio-umană);
• a căuta resurse de foarte bună calitate pentru a formula răspunsuri la respectivele întrebări / nevoi ( gândire științifică și tehnici de investigare / cercetare în cadrul setului respectiv de valori-competențe);
• a formula și a documenta răspunsuri multiple ( gândire științifică și tehnici de investigare / cercetare în cadrul setului respectiv de valori-competențe);
• a testa diferitele răspunsuri și a evalua, pe această bază, calitatea fiecăruia ( gândire științifică și tehnici de investigare / cercetare în cadrul setului respectiv de valori-competențe);
• a imagina (creativitate), a organiza (management) și a conduce (leardership) activități specifice în care elevii să facă ei înșiși toate acestea.

Aș specializa cadrele didactice din educația secundară pe un anume set de valori-competențe, însă aș dezvolta totodată capacitatea fiecăruia de a recunoaște și integra toate celelalte seturi de valori-competențe, cel puțin atât cât să nu ”saboteze”, explicit sau implicit, conștient sau non-conștient, celelalte acțiuni educative.

Diferitele seturi de valori și competențe transversale nu presupun nicio ierarhie: fiecare este la fel de important ca oricare altul.

Numărul de ore alocat pentru fiecare în diferitele cicluri școalre va fi diferit nu în funcție de o așa-zisă ”importanță” mai mare sau mai mică – apreciată întotdeauna după criterii arbitrare -, ci în funcție de focalizarea ciclului: de pildă, în ciclul primar ne putem focaliza mai mult pe coduri și instrumente de comunicare și competențe de calcul, în timp ce în gimnaziu ne putem focaliza mai mult pe acțiune eficace, eficientă și constructivă, metode de învățare și creativitate și gândire științifică, iar în liceu pe sănătate, autocunoaștere, respect de sine, cunoaștere și respect al celuilalt și dimensiunea spirituală a vieții.

1. Acțiune eficace, eficientă și constructivă

• Scopuri / rezultate dorite ale acțiunii: formulări explicite și clare ale nevoilor, dorințelor, visurilor specifice ale celor care învață, precum și ale întrebărilor pe care ei și le pun (”de ce”-urile copilăriei și adolescenței, ”cum să fac…?”, ”cum să reușesc…?” etc.)
• Gândire strategică: termen lung, termen mediu și termen scurt
• Obiective SMART
• Căutarea resurselor: materiale; competențe; timp; energie umană
• Depășirea obstacolelor
• Asumarea riscurilor
• Autoorganizare: buget de timp; gestiunea energiei; stabilire de priorități
• Monitorizarea rezultatelor
• Re-ajustarea proiectului
• Alegeri informate = libertate
• Responsabilitate
• Inteligență caracterială

2. Sănătate, autocunoaștere, autonomie și respect de sine

• Protecție a sănătății: igienă, nutriție, mișcare
• Autoservire (autonomie funcțională)
• Autoobservație reflexivă: identificarea nevoilor, valorilor-atitudinilor, emoțiilor, competențelor etc.
• Încredere bazată pe propriile acțiuni
• Expresie emoțională, gestiune a emoțiilor și autocontrol
• Automotivare
• Aptitudini speciale / talente
• Autotestare și autoevaluare realistă a performanțelor
• Optimism realist

3. Cunoaștere și respect al celuilalt, similar sau diferit

• Observație reflexivă a celuilalt (coleg, prieten, părinte, profesor ș.a.)
• Atitudine apreciativă
• Empatie
• Compasiune
• Solidaritate
• Cooperare
• Solicitarea ajutorului
• Comunicare constructivă

4. Coduri și instrumente de comunicare în acțiuni sociale eficace, eficiente și constructive

* Nu simpla ”comunicare” ne interesează, ci comunicarea ca instrument al acțiunii sociale eficace, eficiente și constructive.

• Comunicare în limba maternă:
  • orală
  • citit – scris
  • limbaj paraverbal*
  • limbaj non-verbal** Notă: Studiile arată că, în procesul de comunicare, aproximativ 7% se transmite prin limbajul verbal; restul se transmite prin limbajul paraverbal și non-verbal. Or, educația actuală se focalizează aproape exclusiv pe comunicarea verbală…
• Comunicare în alte limbi
• Limbaje artistice: literar, vizual, auditiv, motric, combinate
• Computer

5. Cunoaștere și respect pentru resursele din mediul natural și din mediul construit prin activități umane (științe aplicate)

• Valorificarea resurselor în scopul satisfacerii nevoilor materiale (apă, aer, hrană, protecție, creșterea calității vieții)
• Utilizări ale resurselor pentru satisfacerea altor nevoi umane: de relaxare, estetice etc.
• Utilizări imediate și utilizări pe termen lung: protecția și economisirea resurselor naturale; protecția și dezvoltarea patrimoniului cultural și patrimoniului organizației/instituției

6. Resurse sociale ale individului și contribuția lui în cadrul grupurilor, instituțiilor și organizațiilor

• Familia
• Grupuri de joacă, de învățare, de distracție etc.
• Cuplul (romantic, sexual etc.)
• Prietenii
• Construcția și întreținerea capitalului social (networking)
• Comunitatea locală
• Instituții: locale, naționale, internaționale și transnaționale
• Organizații: locale, naționale, internaționale și transnaționale

7. Gândire matematică și calcul

• Limbaje matematice
• …?
• Gestiunea banilor: bugetul de venituri și cheltuieli
• Gestiunea timpului: bugetul de timp (zile, ore, minute)

8. Gândire științifică

• Limbaje științifice specifice
• Metode de căutare, organizare și arhivare a informației
• Metode de selecție a informației relevante și credibile; gândire critică
• Metode de prelucrare și interpretare / înțelegere a informației
• Metode de generare și testare a ipotezelor
• Criterii și metode de evaluare a calității raționamentului științific / concluziilor
• Metode de comunicare a unui demers științific

9. Dimensiunea spirituală a vieții umane

• Filosofie
  • Diversitatea, unitatea și interdependența formelor de existență din univers
  • Mișcarea, schimbarea, transformarea ca ”legi” universale
• Meditație / Tehnici de respirație, relaxare, concentrare
• Credință / Religie
• Acceptarea și respectul dimensiunii spirituale a vieții celuilalt
• …?

10. Învățare continuă și creativitate

• Deschidere către propria dezvoltare / învățare continuă
• Metode de învățare
• Modelul OECD de educare a creativității:
• • Interogație (curiozitate + căutare + gândire critică)
  • Perseverență;
  • Imaginație;
  • Cooperare;
  • Disciplină.

*

Ducând reforma și mai departe, eu nu aș impune niciun fel de constrângere sau limitare legate de informația specifică vehiculată în procesele educative. I-aș lăsa fiecărui cadru didactic libertatea deplină ca, în colaborare cu elevii / studenții, cu celelalte cadre didactice din școală și cu părinții, să aleagă informația pe care o consideră necesară și suficientă pentru ca elevii / studenții săi să exerseze competențele și valorile transversale obligatorii pe care își propune să le formeze, să le fixeze sau să le dezvolte în cadrul fiecărei sesiuni educative / de învățare: lecție ”clasică”, joc, coaching, consiliere, mentorat, vizită, excursie, spectacol etc. – da, aș renunța la prioritatea acordată ”lecției” și aș introduce noțiunea sesiune educativă / sesiune de învățare (sau alta similară)!

Exercițiul competențelor și valorilor este scopul fundamental al oricărei sesiuni educative; la ritmul în care se schimbă astăzi informația, ea constituie doar un instrument – indispensabil, e drept, dar instrument; important este să știe cum să o acceseze, organizeze, arhiveze, prelucreze, interpreteze, producă, evalueze și comunice (v. mai sus).

Singura limitare pe care aș impune-o, de astăzi chiar – obligatoriu ! -, ar viza un număr minim și un număr maxim de termeni de specialitate și idei noi introduse în cadrul fiecărei sesiuni de învățare (raportat la sesiunile precedente organizate la aceeași ”disciplină”); acest număr ar trebui adaptat – aproximat – în funcție de particularitățile psiho-sociale ale fiecărei categorii de vârstă.

Orice evaluare – atât a elevilor / studenților, cât și a cadrelor didactice, ori a unităților școlare – ar urmări doar competențele și valorile transversale obligatorii – NU o anumită informație specifică.

Înainte de începutul fiecărui an școlar sau semestru, aș solicita fiecărui cadru didactic să vină cu o ofertă proprie, constând într-un număr de sesiuni educative (lecții, jocuri, vizite, spectacole etc.), fiecare dintre ele focalizată pe exersarea a 4-5 competențe și valori transversale.

Cum fiecare sesiune educativă poate exersa – ca obiectiv ”major” sau ”minor” – mai multe competențe și valori, decongestionarea orarelor școlare, fără a se pierde nimic din calitatea rezultatelor, ar deveni un obiectiv mult mai fezabil decât este în acest moment.

De asemenea, libertatea elevului / studentului de a alege între diferitele ”discipline” / cadre didactice și chiar între sesiunile educative facilitate de cadre didactice diferite s-ar putea manifesta, fără ca aceasta să atragă o diminuare a calității proceselor, cum se întâmplă în prezent.

Sigur că rămân multe semne de întrebare și multe detalii practice de gândit, însă, repet, e doar o primă încercare.

Veniți cu comentarii, întrebări, sugestii și reușim, poate, împreună, să elaborăm un proiect coerent și realizabil.

Notă: Acest articol a fost promovat de domnul Marian Staș în Adevărul.

.