Te-ai întrebat de multe ori cum sa inveti mai eficient una sau alta, nu-i așa?

Eu îți ofer cel mai sigur răspuns: prima metodă de învățare eficientă, pentru rezultate pe termen lung, creată în România.

metoda de invatare si dezvoltare personala creata in Romania

cum sa inveti cum sa inveti

Știai că există aceste tipuri de învățare ?

Mulți știu că învățarea e singura soluție profundă și durabilă pentru orice dorință și orice problemă de viață (personală, de familie, profesională, comunitară), însă cei mai mulți confundă învățarea cu a merge la școală sau cu a acumula informații, cunoștințe și abilități tehnice. Ori cu învățămintele trase rapid din diferitele experiențe de fiecare zi.

Învățarea aditivă, de acumulare. Adaugi cunoștințe sau moduri-de-a-face (know-how, savoir-faire, tehnici) la acelea pe care le știai deja. E tipul de învățare cel mai cunoscut în România.

Învățarea de înlocuire. Înlocuiești cunoștințele și modurile-de-a-face învățate în trecut cu altele noi. Învățarea de înlocuire presupune dezvățare și e mai dificilă decât învățarea aditivă.

Învățarea anticipativă. De obicei, învățarea de acumulare și de înlocuire se produc sub presiunea unor nevoi prezente (o nouă profesie, un nou loc de muncă, un nou context de viață) și e asociată cu sentimentul de insecuritate și cu un nivel ridicat de stres, pentru că schimbările sunt astăzi atât de rapide, încât acest mod de învățare te lasă tot timpul în urmă, ”descoperit/ă”. Soluția este să anticipezi ce anume ai nevoie să știi ca să te poți poziționa înaintea altora peste un an, 3 ani, 5 ani, 10 ani etc.

Învățarea transformatoareAcest tip de învățare le implică pe primele trei și vizează structurile cele mai profunde și mai complexe ale ființei umane: descoperi, creezi și antrenezi moduri diferite de a privi lucrurile și de a gândi, valori diferite, atitudini diferite, reacții emoționale diferite, mai adecvate scopurilor tale prezente și viitoare.

Programele pe care ți le ofer eu nu își propune ca scop principal să-ți aducă informație nouă; dacă vrei DOAR informație nouă, nu merită să mergi la vreun program de învățare-dezvoltare, găsești pe internet mai multă informație decât ți-ar putea oferi orice program, și e gratuită!

Scopul nostru principal este ca tu să te antrenezi să alegi informația de calitate, să corelezi altfel informațiile, să privești și să interpretezi din alte perspective ceea ce (crezi că) știi deja, să te deschizi cu altă atitudine către oameni și experiențe, să faci lucrurile altfel în viața ta de fiecare zi.

La final, vei fi tu însuți / însăți, transformat/ă într-o versiune a ta mai profundă și mai complexă.

Cum sa inveti :
capitalizează experienţa şi investește capitalul acumulat

” The great thing (…) is to make our nervous system our ally instead of our enemy. It is to fund and capitalize our acquisitions, and live at ease upon the interest of the fund. For this we must make automatic and habitual, as early as possible, as many useful actions as we can, and guard against the growing into ways that are likely to be disadvantageous to us, as we should guard against the plague.” (William James)

Cum sa inveti ? Transformă fiecare acţiune a ta din trecut şi din prezent în capital, cu alte cuvinte în informație, atitudine, mod de a gândi, mod de a comunica etc. care aduc profit, în sensul larg al termenului = beneficii pe multiple planuri, de la performanțe mai bune în muncă și venituri mai mari, la o calitate mai bună a relațiilor și la un raport cu sine mai bun (autocunoaștere, încredere, respect de sine, echilibru și liniște interioară).

Iar apoi investește acest capital în proiectele tale noi.

Capitalizează noile experiențe și iar investește…

În programele noastre de învățare-dezvoltare, înveţi din tot ce faci în fiecare zi. Inclusiv din ce spui şi faci în relaţia cu mine, pentru că te stimulez să comunici exact aşa cum ești obişnuit/ă, iar tu reproduci în ceea ce îmi povestești şi în relaţia cu mine “tiparele” tale obişnuite de gândire şi acţiune. În acest fel, identificăm și resursele pe care le folosești ca să obții beneficii, dar și resursele pe care – paradoxal – le folosești împotriva intereselor tale.

Află mai multe despre cum procedăm practic.

dezvoltare personala profunda - cum sa inveti

Elisabeta Stănciulescu, explicând cum sa inveti pentru rezultate pe termen lung – curs dezvoltare personala profunda, octombrie 2016

cum sa inveti cum sa inveti

Cum sa inveti :
de ce ai nevoie de o metodă nouă?

What I cannot create, I do not understand.” (Richard Feynman, fizician, Nobel 1965)

Niciunul dintre modelele utilizate astăzi masiv în România în educație, coaching, consiliere, mentorat, training, NLP etc. nu conține un răspuns la întrebarea ” Cum sa inveti ? ” suficient de adecvat pentru structurile de personalitate-caracter modelate în condițiile socioculturale din România, condiții pe care, ca sociolog, le cunosc destul de bine.

Módele și modélele de import pot fi prestigioase, atrăgătoare, de ajutor în alte părți, însă toate au fost create pornind de la alte condiții socioculturale și de la oameni crescuți și modelați după alte ”tipare”. Oricât de prestigioase ar fi, ele nu se potrivesc cu identitatea ta cea mai profundă (etnică), îți alimentează dezechilibrele și conflictele interioare și îți întăresc, non-conștient, neîncrederea cea mai profundă în tine: ”Alții” creează și vând, în timp ce ”ai tăi” (inclusiv tu) par limitați și condamnați la a cumpăra. Poate că te simți ”cetățean european” sau ”cetățean al lumii”, fără granițe. Și eu mă simt astfel. Însă nu te simți mai puternic/ă atunci când spui, de exemplu, ”Brâncuși / Enescu / Eugen Ionesco / Tristan Tzara / Emil Cioran / … a fost român”?

Nu neg valoarea modélelor occidentale, ori a experților care le folosesc. Dimpotrivă, m-am inspirat și mă inspir continuu din ele. Ars inveniendi est ars combinatoria, scria un reputat sociolog, Pierre Bourdieu, în 1980; orice lucru nou este obținut prin combinarea într-un mod nou a unor elemente deja cunoscute. Studiez diferite metode de lucru; merg la conferințe, seminarii etc.; mă străduiesc să înțeleg ce spun și fac alții; supun gândirii critice tot ce citesc, aud și văd; preiau ce se dovedește util, adaptez ce se dovedește inadecvat și elimin ce cred că e nerealist sau chiar periculos (văd adesea ”experți” care se raportează la ipoteze și rezultate de cercetare din anii 1970-1980, contrazise de cercetări mai recente, ori la deformări populare ale unor rezultate de cercetare); combin și creez moduri de lucru noi, le testez în practică, le adaptez, le rafinez…

Raportul meu cu celelalte modéle utilizate în dezvoltarea personală și profesională este unul de co-opetition,  un termen folosit astăzi în business pentru a desemna o strategie în care competitorii, fiecare interesat de obicei să joace mai bine decât ceilalți, devin interesați de instituirea unor noi ”reguli ale jocului” și colaborează în acest sens. Eu cred că e timpul să colaborăm pentru a institui noi ”reguli ale jocului” și în domeniul serviciilor de identificare, dezvoltare și punere în valoare a potențialului uman, așa cum se întâmplă în toate domeniile, îndeosebi când sunt căutate soluții pentru depășirea unei crize puternice de sistem.

Dacă e să căutăm un răspuns cu adevărat valabil la întrebarea ” Cum sa inveti ”, îl găsim în zone marginale ale societății românești, la persoane care au reușit performanțe foarte înalte, dar care rareori devin modéle. Ne mândrim cu performerii noștri atunci când obțin succese, dar nu cercetăm mai îndeaproape cum au învățat pentru performanțele respective ca să le urmăm exemplul. Dimpotrivă, ne refugiem în modéle care ne promit succesul rapid cu minimum de efort.

Eu am observat cum învață acești performeri. Am observat și cum se blochează în iluzii cei care nu reușesc performanțele pe care și le doresc. Îți ofer un model care îți arată pașii absolut necesari în procesul de învățare pentru rezultate pe termen lung, precum și obstacolele care te pot împiedica să avansezi.

Cum sa inveti : modelul DaciAsVip

”All good things which exist are the fruits of originality.” (John Stuart Mill, filosof)

Prima denumire a modelului meu de învățare-dezvoltare a fost Daci și s-a transformat, cu timpul, în DaciAsVip.

DaciAs e pur si simplu o siglă apărută natural, din iniţialele celor patru paşi ai procesului:

  1. De unde – încotro? Disconfortul → Dorința Discrepanța → Defensiva → Deschiderea / Internal Drivers
  2. Acţiune obișnuită + Autoobservarea experienței tale de fiecare zi
  3. Conversația constructivă cu sine și cu alții → Capitalizarea experienţei
  4. Investirea capitalului uman obținut: Antrenament → Schimbare
Cum sa inveti - dezvoltare personala profunda

Cum sa inveti – metoda Elisabeta Stănciulescu. Prima metodă de învățare și dezvoltare personală creată în Romania

Cum sa inveti

Daci nu are nicio legătură cu vreun proiect cultural de trezire a spiritului dacic.

As este utilizat aici cu semnificația performanță deosebită, cf. DEX: ”Persoană care se distinge în mod cu totul deosebit într-un domeniu oarecare prin pricepere sau îndemânare”, ”Maestru”.

Nu cred ca e nevoie ca cineva să fie sociolog ca să observe cât de scăzute sunt standardele în procesele de învățare-dezvoltare în România și cât de important e ca mai mulți să conștientizeze ca doar antrenamentul perseverent și schimbarea personală (moduri de a gândi, atitudini, obișnuințe de acțiune) asigură succesul sănătos și sustenabil, atât la nivel individual, la nivel de grup (echipă, familie) și la nivel societal. Acesta este rolul As în sigla DaciAsVip.

Vip se referă la succes : serviciile mele se adresează persoanelor care doresc să devină As și VIP în ceea ce fac, indiferent dacă e vorba de muncă, relații, hobby etc., reușind totodată un echilibru general și dinamic în viață.

Împreună, As și VIP definesc și valorile fundamentale pe care le promovez prin serviciile mele.

Cum sa inveti - dezvoltare personala profundacum sa inveti cum sa inveti cum sa inveti cum sa inveti cum sa inveti 

Am dorit să fac din DaciAsVip o marcă protejată OSIM, am primit aprobarea, însă marca a fost contestată de două ori de DACIA Automobile (?!?); am apărat-o într-o primă etapă, OSIM mi-a dat câștig de cauză, însă a fost contestată din nou și am decis că am lucruri mai bune de făcut decât să ”mă bat” prin instanțele judecătorești. Acesta este motivul pentru care am ales să utilizez denumirea actuală: metoda Elisabeta Stănciulescu.

Află mai multe despre cum procedăm practic.

Cum sa inveti :
unicitatea metodei Elisabeta Stănciulescu

  • E primul și deocamdată singurul răspuns sistematic la întrebarea ” Cum sa inveti ? ” elaborat în România, pornind de la o înțelegere de profunzime, socio-antropologică, a realităților românești.
  • Primul și singurul răspuns la întrebarea ” Cum sa inveti ? ” care integrează sistematic metode și instrumente din cercetarea calitativă, în locul testelor psihologice și chestionarelor.
  • Primul și singurul răspuns la întrebarea ” Cum sa inveti ? ” care combină interdisciplinar resurse din metodologia cercetării științifice, coaching, consiliere, mentorat, training, sociologie, antropologie, psihologie, științele educației, științele familiei, filosofie.
  • Are și o componentă ludică: un joc care te ajută să înveți cum să înveți, cum să-ți evaluezi mai obiectiv progresele și cum să-ți menții sau să-ți mărești angajarea (motivația și voința).
  • E focalizat nu doar pe atingerea unui obiectiv limitat, ci mai ales pe dezvoltarea unor capacități și competențe transversale și transferabile, care te vor ajuta să înveți mai eficient pe parcursul întregii vieți, tot ce vei avea nevoie pentru viața ta profesională, pentru viața ta de familie, ori pentru viața ta personală.
  • Conduce la remodelări și schimbări de profunzime și durabile. După 4-10 sesiuni, uneori după una singură, oamenii foarte receptivi și care se antrenează perseverent obișnuiesc să spună: ”Eu, cel/cea de acum, sunt o altă persoană”. De fapt, vei fi tot tu, doar că într-o variantă a ta mai apropiată de ceea ce îți place cu adevărat să fii.

Acest răspuns la întrebarea ” Cum sa inveti ? ” a fost elaborat pentru adulți, însă a fost testat de mai multe ori cu succes și în lucrul cu copiii și adolescenții, cu adaptările necesare fiecărei vârste. Pentru a-ți face o idee, iată o variantă simplificată, pentru copii, sub forma unui ”șotron” (varianta pentru adulți e, desigur, mai complexă):

Cum sa inveti - dezvoltare personala profunda

Cum sa inveti: ”șotronul învățării”, varianta pentru copii – 2013

cum sa inveti cum sa inveti

Cum sa inveti :
caută interdisciplinaritatea

Dacă ne raportăm la ocupațiile cunoscute, răspunsul meu la întrebarea ” Cum sa inveti ?” combină flexibil resurse din cercetarea calitativă (sociologică-antropologică), educația adulților, coaching, consiliere, mentorat, training, dezvoltare personală.

Dacă ne raportăm la cunoașterea umană, el combină resurse din filosofie, sociologie, antropologie, psihologie socială, psihologie individuală, teoriile învățării, neuroștiințe.

M-am inspirat din foarte multe surse. Nu e aici locul pentru detalii teoretice, voi enumera doar câteva repere.

  • Filosofia şi sociologia fenomenologice (Husserl, Schütz, Berger, Luckmann)
  • Conceptul de obișnuință (habit) = capitalizare a achizițiilor obținute în procesele de învățare (William James);
  • Conceptul mindset (Carol Dweck):

”In a fixed mindset, people believe their basic qualities, like their intelligence or talent, are simply fixed traits. They spend their time documenting their intelligence or talent instead of developing them. They also believe that talent alone creates success—without effort. They’re wrong.In a growth mindset, people believe that their most basic abilities can be developed through dedication and hard work—brains and talent are just the starting point. This view creates a love of learning and a resilience that is essential for great accomplishment. Virtually all great people have had these qualities.”

”describe our human capacity to perceive the mind of the self and others. It is a powerful lens through which we can understand our inner lives with more clarity, integrate the brain, and enhance our relationships with others. Mindsight is a kind of focused attention that allows us to see the internal workings of our own minds. It helps us get ourselves off of the autopilot of ingrained behaviors and habitual responses. It lets us “name and tame” the emotions we are experiencing, rather than being overwhelmed by them.”

Conceptul de capital uman se referă la faptul că fiinţele umane investesc în ele însele, prin intermediul educaţiei, antrenamentelor [training], ori al altor activităţi, ceea ce duce la creşterea veniturilor [income] lor în viitor prin creşterea câştigurilor obţinute de fiecare de-a lungul vieţii [lifetime earnings]. Economiştii utilizează termenul ‘investiţie’ cu referire la cheltuiala făcută pentru obţinerea unor lucruri [assets] care vor produce venit în viitor şi opun investiţia consumului, care produce satisfacţie sau beneficii immediate, dar nu creează venit viitor. Lucrurile [assets] care generează venit în viitor sunt numite capital. Analizele economice ale investiţiei şi capitalului au tins, prin tradiţie, să se concentreze asupra capitalului fizic – maşini, echipament, ori clădiri –, considerat a genera venit în viitor prin crearea capacităţii de producţie. Totuşi, un număr de economişti clasici, printre care Adam Smith, au subliniat că educaţia contribuie la creşterea capacităţii de producţie a lucrătorilor în acelaşi fel în care achiziţionarea unei maşini noi, ori a altor forme de capital fizic, creşte capacitatea de producţie a unei fabrici sau a altei întreprinderi. A fost astfel deschisă o analogie între investiţia în capitalul fizic şi investiţia în capitalul uman. Conceptul nu s-a dezvoltat însă decât de la începutul anilor 1960, când economistul american Thedore Schultz a analizat cheltuielile educative ca pe o formă de investiţie (Schultz, 1961), când revista americană Journal of Political Economy a publicat un supliment intitulat ‘Investiţia în fiinţele umane’ (în 1962) şi când Gary Becker a publicat o carte cu titlul Human Capital (Becker, 1964; 1975), ce dezvolta o teorie a formării capitalului uman şi analiza rata de recuperare a investiţiei în educaţie şi training. De atunci, conceptul capital uman’ a dominat economia educaţiei şi a avut o influenţă puternică asupra analizelor cu privire la pieţele muncii, la formarea salariilor şi la alte teme ale economiei cum sunt, de pildă, analiza creşterii economice, a cheltuielilor pentru sănătate, ori studiul migraţiilor. Întrucât acestea contribuie la formarea capacităţii de câştig a indivizilor, iar prin aceasta sporesc veniturile pe care ei le obţin de-a lungul vieţii, se recunoaşte că ele reprezintă de asemenea investiţii în capitalul uman » (Woodhal, 1997; trad. rom. ES).

  • Teoriile sociologice ale capitalului cultural, capitalului social și capitalului simbolic (Bourdieu, Coleman ș.a.)
  • Psihologiile centrate pe atitudine pozitivă şi optimismul care poate fi învăţat (Seligman)
  • Conceptele gândire laterală şi gândire paralelă (de Bono)
  • Abordarea apreciativă (explicație videoappreciative inquiry text)
  • Ciclul învăţării experienţiale (Do-Observe-Think-Plan, Kolb)
  • Coachingul focalizat pe nevoi și inspirat de neuroștiințe (Rock, Robbins&Madanes)
  • Metodologia cercetării calitative (observaţia etnografică, interviul de profunzime, reflexivitate, flexibilitatea postùrilor, identificarea paternurilor etc.)

Iar lista surselor de inspirație ar putea continua…

Să ne imaginăm că decizi să parcurgi un program

Află mai multe despre cum procedăm practic

cum sa inveti cum sa inveti um sa inveti cum sa inveti

Cum sa inveti. Cel mai complex curs de dezvoltare personal-profesionala

cum sa inveti cum sa inveti cum sa inveti cum sa inv

cum sa inveti cum sa inveti cum sa inveti cum sa inveti

Abonare la newsletter


Abonează-te aici

Programează o sesiune


Contact

Ma intereseaza opinia ta, scrie un comentariu

Adresa de email nu va fi publica. Campurile obligatorii sunt marcate cu *