Cât de importantă e informația în performanță și succes?

11.25.2014

”Majoritatea informațiilor le aveam deja, însă modul în care le-am combinat aici m-a surprins, mi-a generat întâi disconfort, reticență, apoi curiozitate, iar acum sunt de-a dreptul impresionată. Nu m-am gândit niciodată să leg așa lucrurile astea între ele, parcă mi s-a luat o pânză de pe ochi și o ceață de pe creier.”
(Feedback primit la finalul unei zile de lucru cu un grup)

De obicei, oamenii bine informați atrag admirație și exercită influență, indiferent că este vorba despre știință, politică, economie sau pur și simplu bârfă cotidiană. Informația corectă și actualizată continuu e, astăzi, o condiție sine qua non a succesului, în sensul social al termenului.

Însă atunci când vorbim despre performanță, NU informația în sine e crucială, ci CUM o folosești, cum combini diferitele ”piese de puzzle” între ele ca să creezi o imagine de ansamblu, un înțeles, iar apoi, pe baza acelui înțeles, o acțiune practică.

Cu secole în urmă, matematicianul și filosoful francez René Descartes (1596 – 1650) observa:

Informația în sine nu înseamnă cunoaștere: e doar materia primă, materialul din care un ”designer”, ”croitor”, ”bucătar”, ”tâmplar” ș.a.m.d. poate crea un ”produs” sau altul, un înțeles sau altul, o explicație sau alta, o strategie sau alta, o acțiune practică sau alta.

Calitatea materiei prime e, desigur, foarte importantă; uneori e importantă și cantitatea. Însă așa cum, din aceleași ingrediente, doi bucătari diferiți pot pregăti mâncăruri foarte diferite ca gust și protecție/întreținere a sănătății, tot așa, din aceleași informații, doi experți pot produce explicații, înțelesuri foarte diferite sub aspectul corectitudinii, complexității, utilității și, în continuare, strategii și acțiuni practice diferite sub aspectul nivelului de performanță.

Informația brută pe care o avem la dispoziție e relativ aceeași pentru toți. Calitatea utilizatorului e aceea care face diferența.

Care sunt capacitățile cruciale ale unui utilizator performant de informație ?

• Capacitatea de a selecta informația, în funcție de gradul ei de validitate: cât de întemeiată e, cât de bine verificată ?
• Capacitatea de a evalua fiabilitatea informației: în ce măsură se aplică ea în situația concretă X ? Aceasta presupune, desigur, o legătură clară și specifică între ”teorie” și practică și gândire critică matură.
• Capacitatea de a așeza și reașeza diferitele ”piese de puzzle” în imagini de ansamblu variate
• Capacitatea de a vedea ansamblul, chiar dacă unele piese lipsesc
• Capacitatea de a identifica piese lipsă și a formula ipoteze cu privire la ”spațiile goale”
• Capacitatea de a produce el însuși informație validă (gândirea și competențele lui de cercetător)
• Capacitatea de a evalua gradele de valabilitate ale diferitelor imagini de ansamblu
• Etica științifică și profesională: prudența în formularea concluziilor și capacitatea de a recunoaște ”Aici îmi lipsesc câteva piese din puzzle” sau chiar ”M-am înșelat”.

Tu ești un utilizator performant de informație?

Când apelezi la un expert, îl alegi pentru că știe multe, ori pentru că e performant în a combina practic și creativ informație de foarte bună calitate?

Alege experții cu care lucrezi în primul rând după criteriile de mai sus și nu te lăsa înșelat(ă) de informațiile brute pe care le vehiculează mulți,  aparent cu – prea multă! – ușurință și aplomb; enciclopediile ambulante pot oferi un spectacol intelectual frumos, dar te ajută prea puțin, sau deloc, să devii mai performant(ă) în ce faci. Și, evident, ferește-te de ”experții” care vehiculează informație insuficient verificată sau deformată.

Ca să înțelegi mai bine, e suficient să cauți pe internet cum combină diferiți utilizatori ”piesele de puzzle” despre emoțiile de bază: unii vin cu simple liste și clasificări artificiale în ”emoții pozitive” și ”emoții negative”, care te ajută cel mult la a conștientiza cât de limitat e vocabularul tău în domeniu, în vreme ce alții vin cu modele complexe, care te ajută să înțelegi mai profund și să gestionezi mai bine emoțiile.

(Robert Plutchik, Teoria psiho-evoluționistă a emoțiilor de bază)

Participanții la cursul Performanță, putere și sociologie pe care îl susțin la fiecare două săptămâni la Teatrul Elisabeta îți pot spune cum combin eu informațiile despre emoții, inclusiv informațiile din modelul lui Plutchik. Sau cum combin eu informațiile despre leadership personal, nevoi fundamentale, valori … pentru că, la fiecare două săptămâni, abordăm teme noi, aprofundându-le totodată pe cele anterioare (”experienta anilor de catedra face diferenta”, a scris acum câțiva ani un cursant).

Însă, mai bine, ce-ar fi să vii să vezi cu ochii tăi, să judeci cu mintea ta … și să faci pași semnificativi înainte în a folosi tu însăți/însuți mai performant informația pe care o deții deja și pe care o vei acumula de acum încolo ?

Informează-te corect și acționează performant !

Ca să te înscrii : elia.stn@gmail.com