Acțiunea-cercetare ca metodă în coaching și dezvoltare personală


08.12.2021

Motto: „Nu trebuie să crezi nimic, trebuie doar să testezi” (clientă, rezumând una dintre conversațiile noastre cu privire la metodele cele mai bune de, și rezistențele la, învățare-schimbare).

Rareori ne gândim la o metodă de lucru atunci când urmărim un proiect, când apelăm la un profesionist în dezvoltare umană (profesor, coach, consilier, mentor), cu atât mai puțin atunci când citim o carte/articol, ori ascultăm o conferință ca să învățăm din ele. Nu avem această educație, a acțiunii cu metodă. Facem, acționăm pur și simplu și punem rezultatele pe seama inteligenței, talentului, intuiției și efortului proprii / sau ale echipei (mai ales atunci când reușim) și pe seama calității profesorului/antrenorului (mai ales atunci când nu reușim). Credem că obțin rezultate mai bune aceia care sunt mai inteligenți, mai talentați, au o intuiție mai bună, muncesc mai mult și au profesori/antrenori mai buni.

Da, toți aceștia sunt factori care contribuie incontestabil la reușită. Însă factorul decisiv, care chiar face diferența, e metoda de lucru. Cum acționezi e mai important decât cât de inteligent, talentat, inspirat sau muncitor ești.

O metodă e un drum, o succesiune de pași pe care urmează să-i faci ca să ai o garanție că avansezi și de repere după care urmează să te orientezi ca să nu te rătăcești; ca atunci când vrei să ajungi de la A la Z și știi că drumul bun trece prin B, C, D ș.a.m.d. Profesorii și antrenorii cei mai buni sunt exact aceia care îți propun o metodă potrivită pentru scopurile tale și particularitățile tale; e rolul principal al unui profesor/antrenor, pe care însă prea puțini îl înțeleg și îl exercită ca atare. Însă asta e tot ce poate un profesor sau un antrenor să facă: să-ți propună o metodă, să ți-o descrie, să te ajute să o înțelegi corect, să te ajute să observi când o urmezi corect și când te îndepărtezi de ea, iar apoi să-ți ofere suport ca să revii pe drumul bun. Restul îl faci tu, nimeni altcineva nu poate să facă pașii aceia în locul tău. Tu alegi să urmezi metoda propusă de profesor sau antrenor și să faci echipă cu el ca să creați, împreună, o metodă tot mai potrivită; sau alegi, dimpotrivă, să nu urmezi metoda aceea, sau să o urmezi doar aproximativ, și să opui rezistență la recomandările lui, să vii cu repetate „eu fac așa” (altfel decât recomandă el), „da, dar…” sau „nu pot, e prea greu”.

Existența unei metode, calitatea ei și atitudinea indivizilor/grupului față de metodă sunt variabilele care fac diferența între aceia care reușesc performanțele cele mai înalte și aceia care eșuează sau se opresc la performanțe mediocre.

În paginile următoare, eu îți propun o metodă întemeiată pe principiile acțiunii-cercetare și sper ca tu să alegi să o urmezi „cu sfințenie”, riguros, pentru că în acest fel sigur vei obține rezultate foarte bune. După cum vei vedea, ea lasă suficient de mult loc pentru gândire critică și creativitate. Însă nu există gândire critică și creativitate sănătoase și productive acolo unde nu există rigoare a metodei; fără rigoare în utilizarea metodei, tot ce ai putea invoca drept gândire critică sau creativitate e simplă iluzie, autoînșelare și nu poate duce decât întâmplător la rezultatele pe care le dorești.

În beneficiul tău e nu doar să urmezi riguros această metodă în timpul programului nostru, respectiv lecturii acestei cărți, ci și să o încorporezi foarte bine, astfel încât să devină o resursă lifelong pentru tine, poate cea mai importantă resursă a ta pentru toată viața. Aceasta este una dintre diferențele pe care le-am adus eu în piața serviciilor de coaching și dezvoltare umană – pentru că am toate competențele și experiențele  necesare; și, dincolo de beneficiile punctuale pe care le cauți tu (proiectele pentru care alegi să apelezi la un coach-consilier-mentor sau să citești cărți „de dezvoltare personală”), metoda este beneficiul cel mai valoros, cu impactul cel mai puternic pe termen lung, pe care îl obții – și merită să îl obții – în urma programelor de dezvoltare integrată; sper să obții acest beneficiu, cel puțin parțial, și în urma lecturii acestei cărți, chiar dacă, oricât m-aș strădui, nu pot oferi aici decât foarte puțin din ce pot oferi în timpul programelor „pe viu”.

Ce este acțiunea-cercetare ? 

            Nu te voi obosi cu multe noțiuni științifice și trimiteri bibliografice, îți promit, ideea nu e să devii un cercetător științific calificat, ci doar un om capabil să utilizeze câteva dintre principiile cele mai generale ale științei pentru a aduce în viața sa acele schimbări de care are nevoie. Următoarele două citate sunt foarte clare și de mare folos aici, citește-le foarte atent, pentru că fiecare cuvânt adaugă o idee sau o nuanță în plus:

„Acțiunea-cercetare: Un proces disciplinat de investigare realizat de și pentru aceia care acționează (fac ceva). Primul motiv pentru care realizăm o acțiune-cercetare este acela de a-l asista pe cel care acționează în îmbunătățirea sau rafinarea acțiunii sale” (Richard D. Sagor, The Action Research Guidebook. A Four-Stage Process for Educators and School Teams, Corwin, 2010 – https://us.corwin.com/sites/default/files/upm-binaries/6878_sagor_ch_1.pdf ). „A-l asista pe cel care acționează în îmbunătățirea sau rafinarea acțiunii sale” – dacă admitem că beneficiarul oricărui proces de coaching e întotdeauna un „cel care acționează”, nu așa e definit rolul unui coach în cele mai populare modele de coaching?

„Istoria termenului «acțiune-cercetare» începe de obicei cu activitatea psihologului social Kurt Lewin (…) 1939 (…). Lewin descrie acțiunea-cercetare ca pe un proces în spirală, în care o soluție ipotetică e formulată și testată, după care se monitorizează gradul ei de succes și e reformulată în lumina monitorizării, apoi noua strategie e la rândul ei testată și așa mai departe. (…) spirala promite o apropiere din ce în ce mai mare de o soluție ideală a unei probleme, bazată pe o înțelegere teoretică adecvată a proceselor implicate. (…)  a devenit faimoasă afirmația sa că «nu există nimic mai util decât o bună teorie». (…) Un element democratic era inclus în concepția sa cu privire la acțiunea-cercetare: scopul era acela de a genera participare și «autogestiune» (‘self-management’)” (Martyn Hammersley, „Action Research: A Contradiction in Terms?”, http://www.leeds.ac.uk/educol/documents/00002130.htm ).

Acesta este procesul pe care îl parcurgem noi, împreună.

Cum folosim acțiunea-cercetare ca metodă în coaching-dezvoltare integrată?

Hai să punctăm și să reținem principiile generale:

  1. Scopul pe care îl urmărim e îmbunătățirea și rafinarea acțiunilor tale, în acord cu proiectele pe care ai ales să te concentrezi în următoarele 12 luni. E exact ce te interesează, nu-i așa?
  2. Procedăm la explorarea (observarea și analiza) „disciplinată”, ghidată, a unor acțiuni reale foarte concrete ale tale; nu ne pierdem în speculații generalizatoare, vorbim întotdeauna doar despre acțiuni reale foarte concrete, unele mai puțin obișnuite, poate, dar altele foarte banale. „E extraordinar cum puteți construi și capitaliza plecând de la cele mai banale situații”, a comentat spontan, acum câțiva ani, o participantă la un program de grup.
  3. Tu ești acela/aceea care explorează și analizează propriile acțiuni; în cadrul programelor de dezvoltare „pe viu”, eu te asist, îți ofer sprijin direct în acest proces.
  4. În cartea pe care tocmai o citești, îți pot oferi doar o parte din ce ofer în programele „pe viu”: îți ofer, ca ajutor în explorare și analiză, mai multe instrumente care să-ți ghideze gândirea, observația, conversația cu sine și cu alții, făcându-le mai „disciplinate”, mai libere de subiectivism, distorsiuni și erori, mai corecte și mai profunde. Aceste instrumente care ne ghidează sunt numite de cercetători modele teoretice, însă termenul „teoretic” nu trebuie să te sperie, nu e defel vorba despre cine știe ce lucruri hiperacademice sau fără legătură cu viața reală; dimpotrivă, e vorba despre întrebări, explicații, imagini, comparații, metafore sau parabole, exerciții care, puse laolaltă și puse în legătură cu situații reale de viață, te ajută să vezi mai clar și să înțelegi mai profund acele situații; te vei convinge pe parcurs că psihologul social Kurt Lewin chiar a avut mare dreptate când a spus că „nu există nimic mai util decât o bună teorie”.
  5. Lucrăm întotdeauna cu ipoteze, nu cu soluții definitive. O ipoteză este o propoziție sau un ansamblu de propoziții care urmează a fi supusă/supus la verificări repetate și cu metodă; aceste verificări sunt numite testare-retestare în cercetarea științifică.
  6. Tot ce îți cer e să verifici, să testezi și să retestezi modelele mentale și soluțiile concrete pe care le vom descoperi sau crea împreună, sau pe care ți le recomand eu, sau pe care le citești/auzi în materialele pe care ți le recomand, respectând câteva reguli de bază ale testării-retestării, care te ajută să faci observații și analize mai puțin subiective, mai puțin afectate de distorsiuni și erori. Nu trebuie „să crezi”, să iei drept adevăruri absolute nici ce spun eu, nici ce citești/auzi în materialele pe care ți le recomand. Dar nici nu îți ascunzi rezistențele la schimbare și defensivele în spatele vreunui „eu nu cred că…” sau „părerea mea e că…” sau „eu fac/știu altfel” sau „X spune că…”, formulat a priori, înainte de a fi testat-retestat atent ipotezele noastre de lucru.
  7. Acțiunea de testare-retestare cu metodă precede „eu cred că”, „părerea mea e că”, nu invers, cum foarte păgubos te-au obișnuit procesele de socializare și educație de până acum. Întâi elaborăm ipoteze: „e foarte probabil ca, dacă faci…, să reușești…”. Apoi acționezi potrivit ipotezei respective și observi atent ce faci; termenul englezesc awareness, pe care probabil că l-ai auzit de multe ori, se referă exact la acest tip de observare atentă; antrenăm această competență foarte importantă. Apoi analizezi atent, verifici calitatea observațiilor și analizelor și reduci subiectivismul, distorsiunile și erorile, folosind instrumentele pe care ți le ofer; antrenăm și această competență foarte importantă. Și abia după aceea formulezi concluzii, întemeiate pe faptele verificate; evidence-based e termenul pe care îl folosesc cercetătorii pentru aceste concluzii întemeiate pe fapte verificate.
  8. Monitorizezi onest-realist, apreciativ și constructiv (OAC 😊) și capitalizezi OAC rezultatele acțiunii: cauți (descoperi) acele componente ale acțiunii tale care au dat rezultate bune și le reții/notezi, ca să le retestezi în acțiuni viitoare, în contexte similare sau diferite; și cauți (creezi) variante mai bune pentru alte componente, ca să le testezi în acțiuni viitoare, în contexte similare sau diferite. Antrenăm și această competență – monitorizarea și capitalizarea OAC -, pentru că e de asemenea foarte importantă.
  9. Pe măsură ce testezi-descoperi-creezi-retestezi, antrenezi noi strategii de acțiune, mai bune decât cele anterioare; cu timpul și antrenamentul, aceste strategii noi se vor stabiliza în corpul tău (încorporare) și în mintea ta (setare mentală), dând naștere unor obișnuințe noi. De regulă, procesele de coaching și dezvoltare se concentrează pe modelele sau setările mentale (credințe/beliefs). Eu adaug și insist pe componenta încorporare, pentru că doar în acest fel pot fi create obișnuințe noi – și, la drept vorbind, doar în acest fel are loc orice proces de învățare, pentru că a spune „știu, dar nu fac” nu înseamnă că ai învățat cu adevărat acele lucruri, înseamnă că doar ți-ai creat o iluzie a învățării.
  10. În acest fel, spirala acțiunii-cercetare (testare-descoperire-creare-retestare) este simultan și o spirală a învățării-dezvoltării, care crește absolut natural, organic, fără nimic artificial sau forțat. Este motivul principal pentru care orice proces de dezvoltare pe care eu îl ghidez e, practic, un proces de cercetare-învățare-dezvoltare integrat organic în viața ta de fiecare zi.

Ce spui, e o metodă de lucru suficient de logică pentru tine, acceptabilă pentru gândirea ta critică și care răspunde intereselor tale reale? Ești gata să ne angajăm împreună, ca echipă, într-un proces de dezvoltare realizat după această metodă ?

Dacă da, trecem la pasul (capitolul) următor.

Ma intereseaza opinia ta, scrie un comentariu

Adresa de email nu va fi publica. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.