Despre „Spune cu cuvintele tale” şi analfabetismul funcţional

02.03.2010

Cu doi-trei ani în urmă, în timpul unui curs al meu la Şcoala Doctorală, o studentă foarte bine dotată intelectuală a comentat : „ Bine ca am ajuns la doctorat, ca să învăţăm să citim! ”. In stare aflată, o altă studentă, în anul terminal (!) al ciclului de licență, sa străduit (destul de agresiv) să mă convingă că a scrie un rezumat și același lucru cu a scrie un cuprins și că, în consecință, merită. o notă de promovare. Iar cazurile în care studenții se străduiesc să mă convingă că au scris ‘exact ca în suportul de curs’, deși scrisese exact opusul pentru că omiseseră ‘câteva cuvinte’ (esenţiale!) sau folosiseră ‘alte cuvinte’ (inadecvate) au fost numeroase: după examene, se plângeau că nu înțeleg ce trebuie să scrie, pentru că, dacă reproduc cursul, le spun că eu nu apreciez memorarea mecanică, dacă scriu ‘cu cuvintele lor’ iar nu e bine…

Cei mai mulți studenți și absolvenți de studii superioare sunt contrariați, supărați, jigniți când afirm că avem în România un procent periculos (greu de estimat, pentru că încă nestudiat) de analfabeți funcționali cu diplome universitare – prelungire a analfabetismului funcțional pe care l-au. dezvăluit testele internaționale PISA: mai mult de jumătate din populația de 15 ani a României se află în această situație în 2006; câţi dintre ei vor deveni oare posesori de diplome de licenţă? (v. rapoartele PISA la URL: http://www.oecd.org/document/2/0,3343,en_32252351_32236191_39718850_1_1_1_1,00.html)

Analfabetismul funcțional se referă la situația în care o persoană poate să reproducă verbal sau în scris un text, dar nu înțelege suficient pentru al folosi ca resurse în realizarea unei acțiuni sau în performanță. Semnele grafice sunt recunoscute, dar conținutul de idei nu și înțeles decât, eventual, la un nivel foarte superficial. Fenomenul trebuie judecat în raport cu tipurile de acțiuni pentru care să fie redactat un text sau altul: pot fi performante în utilizarea unui text care te ghidează pe șosea sau pe internet și poți fi în același timp analfabet funcțional în înțelegerea și utilizarea unui text cu un text. conţinut ştiinţific – e, de exemplu, cazul multor jurnalişti care prezintă deformat după sondaje sau spusele experţilor intervievaţi.

Cauzele se află în nostru nostru educațional. Programele școlare sunt astfel concepute și puse în practică, îi familiarizează – auditiv și grafic – pe elevi / studenți cu un număr de cuvinte și structuri lingvistice, fără însă ai obișnui să-și pună întrebări sistematice și să caute răspunsuri sistematice mai extinse în legătură. cu substanța lor, cu sensurile lor multiple, cu deosebirile de nuanță, cu situațiile reale în care se aplică sau în care nu se pot aplica. Toti am trecut după această experiență: ce ai vizualizat sau ai auzit de câteva zeci sau sute de ori un cuvânt și, eventual, după ce ai nevoie și o explicație succintă, în genul DEX, în legătură cu sensul lui, ajungi să crezi, de bună credinţă fiind, că îl ştii. Se adaugă apoi o practică uzuală în şcolile noastre: profesorii ‚buni’ vă dau voie, ba chiar te încurajează, ‚ să spui cu cuvintele tale ‘ tot ceea ce citeşti sau auzi – e un fel de probă supremă că nu ‚toceşti’. Rezultatul este acela că elevii / studenții se obișnuiesc să traducă orice informație nouă în termenii cunoscuți, ceea ce echivalează în foarte multe cazuri cu deformarea noului , ori chiar cu respingerea noului care nu are în interiorul cadrelor proprii, lingvistice și de gândire – dacă observăm că foarte mulți dintre semenii noștri nu reușesc să asculte și să înțeleagă ce spune celălalt, ori că sunt incapabili să accepte o opinie diferită de a lor, oricâte argumente și probe li s-ar aduce, gasim aici o explicație extrem de pertinentă!

În adolescență, îl ascultam pe Nichita Stănescu îndemnându-ne să memorăm un text chiar dacă nu înțelegem: cândva, argumenta el, experiența te va aduce într-o situație în care textul respectiv va dobândi înțeles. Nu spun că strategia aceasta trebuie generalizată, cel mai bine e – repet – să cauți sistematic până ajungi la o înțeles pe care îl poti argumenta. Dar sunt de acord cu poetul în aceea că gasc extrem de util ca, după ce ai înțeles, să memorezi ideile așa cum sunt , utilizând cuvintele autorului : pe de o parte, ele vor îmbogăți propriul vocabular; pe de altă parte, într-un alt context, la o altă vârstă, textul memorat vă va dezvălui noi înțelesuri…

Inchei astăzi cu îndemnul: NU traduceți tot ce citiți în cuvintele voastre! Dacă e vorba de un text fundamental sau de unul scris de un autor cu prestigiu intelectual, e mai profitabil să parcurgeți pașii următori: (1) străduiți-vă să înțelegeți mesajul pe care a intenționat autorul să-l comunice și accepțiunile specifice în care folosește el termenii; (2) memorați apoi ideile principale și noțiunile centrale ca atare, în forma (structurile lingvistice) în care le furnizează autorul; (3) abia după aceea începe procesul de analiză critică – a critică și a respinge un text fundamental sau un autor credibil înainte de a fi reținut cu acuratețe ce spune el o strategie extrem de neprofitabilă pentru învățare și pentru progresul personal; la fel cum e extrem de neprofitabil să accepte necritic ce spune sau scrie cineva, oricât de mare i-ar fi renumele! Înțelegerea, memorarea, analiza critică și aplicarea/exersarea sunt – în opinia mea – pașii obligatorii în spirala procesului de învățare: vorbesc despre spirală pentru că, după ce ai analizat critic și ai exersat, ajungi la o nouă înțelegere, ai nevoie de nouă. memorare ş.amd

NB. NU vă limitaţi la a utiliza DEX-ul ori dicţionarea de corespondenţe lingvistice (englez-român, francez-român etc.): folosiţi dicţionare mai complexe, care explicitează sensuri multiple şi le ilustrează cu exemplul, de tipul dicţionarelor Oxford, Cambridge, Larousse, Robert etc., sau / și dicționare specializate! Și fiți foarte atenți la accepțiunile și nuanțele specifice pe care autorul le atașează termenii – același cuvânt poate avea conotății foarte diferite de la un autor la alt și, la același autor, de la un context la alt, iar a le ignora conduce la distorsiuni ale sensului (interpretări-înţelegeri greşite)!
(Va continua…)