Comunicare : "trucuri" din sociologia calitativă / antropologie pentru a-ţi dezvolta arta conversaţiei
12.08.2010
- Pe parcursul unui interviu calitativ, profesionistul (operator, intervievator) foloseşte mai multe tipuri de intervenţii, iar cele mai multe dintre ele sunt utilizate – sau utilizabile / transferabile – şi în activităţile de coaching, consiliere, educaţie, jurnalism etc. şi chiar în interacţiunile cotidiene (în familie, la muncă, cu prietenii etc.). Oricine ai fi, poţi învăţa din tehnicile de cercetare calitativă multe „trucuri” pentru a-ţi dezvolta competenţele de comunicare eficace şi eficientă.
- Ascultarea activă şi empatică
- Prefaţările şi tranziţiile
- Intervenţii de clarificare şi aprofundare : relansările ; verificarea sensului / interpretării ; explicitarea raţionamentelor ; comunicarea unei opinii sau experienţe diferite ; întrebările directe ; intervenţii în vederea testării unor ipoteze
- Intervenţii pentru controlul focalizării şi creşterea calităţii răspunsurilor
- Întreruperile
- Intervenţii pentru menţinerea interesului şi încrederii interlocutorului
- Încheierea interviului / întâlnirii.
Lectura aceasta poate fi şi mai profitabilă dacă citeşti mai întâi : Cum formulezi întrebările când comunici? Inspiră-te din cercetarea calitativă
Şi, mai ales, dacă faci efortul să aplici continuu ce citeşti la activitatea care te interesează : în ce contexte şi cum ai putea folosi o intervenţie sau alta, din cele prezentate mai jos, în experienţa ta de fiecare zi ?
Lectura profundă : un model posibil (V)
Creează un context favorabil pentru ca interlocutorul să se simtă încurajat să răspundă liber.
Sunt foarte utile mai ales în cazul unor teme cvasi-tabu (despre care nu se vorbeşte în grupul respectiv, ori nu se vorbeşte cu străinii) şi în cazul temelor care generează disconfort.
– Scopul este acela de a-l face pe subiect/interlocutor să înţeleagă că orice conduită poate fi recunoscută, mărturisită.
– Această tehnică poate servi şi pentru aprofundarea unei teme : « Unii povestesc că… / unii sunt de părere că… Convingeţi-mă că dumneavoastră aveţi dreptate ».
Personal, nu aş recomanda formularea « Nu am înţeles bine », pentru că în cultura română ea conţine ideea unei incapacităţi a celui care explică de a explica pe înţelesul interlocutorului. Nici « Puteţi să-mi daţi mai multe detalii… », pentru că induce aceeaşi îndoială cu privire la capacitatea subiectului ; în plus, îi oferă posibilitatea să se eschiveze. Aş recomada mai curând formula franceză « Vreţi, vă rog, să… », care comunică ideea de libertate de decizie a subiectului, sau «Aş vrea / aş dori să… », care comunică o rugăminte şi face appel la relaţia contractuală.
– Totuşi, această modalitate trebuie utilizată cu precauţie, pentru că putem direcţiona răspunsul.
(cf. Patton, 2002 : 377)
6. Modalităţi de menţinere a relaţiei (interesului şi încrederii celui intervievat)
Notă. Acest text este o parte a suportului de curs pe care l-am furnizat în anul academic 2006-2007. Pentru referinţele bibliografice complete, consultaţi Metode şi tehnici de cercetare calitativă. Programa analitică.
.
Ma intereseaza opinia ta, scrie un comentariu
You must be logged in to post a comment.