Fericire și… critică

01.02.2014

Există, oare, o corelație pozitivă între între fericire si critica ?

Îi datorez Danielei Andreescu semnalarea unui articol apărut foarte recent în Psychology Today, ca și provocarea pentru scrierea acestor rânduri – mulțumesc, Daniela!

Articolul respectiv conține recomandări pentru 2014, formulate de un psiholog trecut prin universități hiper-prestigioase precum Yale și Stanford:

1. Replace Self-criticism with Self-Compassion
2. Replace Complaints & Negativity with Gratitude
3. Balance Seriousness with Play
4. Balance Stress with Breathing
5. Balance Self-Focus with Compassion for Others
6. Balance Solitude with Connection

(Combin limba română cu limba engleză și nu mai fac efortul de a traduce, pentru că cititorii acestui blog fie știu suficientă engleză ca să înțeleagă, fie sunt suficient de deschiși către învățare-dezvoltare că să învețe o limbă absolut necesară astăzi pentru oricine își dorește fericirea accesului la cunoașterea de cel mai înalt nivel și/sau un loc de muncă ”mai bun și mai bine plătit”.)

Le reproduc aici pentru că ultimele cinci sunt, într-adevăr, foarte utile.

Și pentru că, dacă ai lucrat cu mine până acum – sau vrei să lucrezi de aici înainte – te poți convinge, dacă mai ai nevoie, că ceea ce îți spun nu este doar ”invenție” a mea, ci are suport științific solid. Așa că perseverează, antrenează-te până reușești să transformi în obișnuințe aceste noi moduri de a gândi și a acționa!

Dar și pentru că, pornind de la ele, vreau să-ți mai transmit încă o dată un mesaj pe care îl tot repet:

• nu orice citești (sau auzi) trebuie luat ca atare, oricât de mult ți-ar plăcea la prima vedere și oricine ar fi cel/cea care scrie (sau spune);
• nu orice găsești în literatura americană (sau din alte părți) e aplicabil ca atare în cultura română și, implicit, în viața ta;
• ai nevoie să-ți dezvolți o gândire critică solidă, care să te ajute să alegi corect și să adaptezi orice recomandare la realitățile pe care le trăiești.

Ultimele cinci recomandări ale psihologului american le accept și eu ca atare. Actualii și foștii mei clienți au recunoscut, cu siguranță, în recomandările acestea direcții de acțiune la care am lucrat împreună.

Prima recomandare este însă problematică și aș reformula-o astfel:

Balance Self-criticism with Self-comprehension / deep understanding

De ce vin eu cu o recomandare diferită față de aceea făcută de prestigiosul psiholog american?

1. Pentru că noțiunea ”compasiune” ridică probleme în cultura română.

Recomandarea ”Replace Self-criticism with Self-Compassion” te poate ușor direcționa către auto-compătimire: cunoscutul ”îmi plâng de milă”. Prea mulți dintre co-naționalii noștri își plâng de milă! Iar această formă de ”auto-compasiune” confundată cu auto-compătimirea și mila nu numai că nu ajută la soluționarea problemelor, ci contribuie la ”înțepenirea” în problemă și la crearea unor probleme suplimentare.

2. Pentru că studiile științifice pe care se bazează autoarea articolului definesc, de fapt, compasiunea tocmai prin înțelegerea mai profundă a acțiunilor și contextelor în care au ele loc, motiv pentru care eu prefer Self-comprehension sau deep Self-understanding în loc de Self-compassion :

Neff defines self-compassion as “being kind and understanding toward oneself in instances of pain or failure rather than being harshly self-critical; perceiving one’s experiences as part of the larger human experience rather than seeing them as isolating; and holding painful thoughts and feelings in mindful awareness rather than over-identifying with them.”

3. Pentru că, în viața reală, critica e inevitabilă și, îndeosebi în cazul performanței înalte, absolut necesară.

Recomandarea respectivă, în forma inițială (”Replace…”), nu este mai mult decât o utopie, după cum putem deduce din observațiile multor performeri, din domenii foarte diferite:

”Criticism, that fine flower of personal expression in the garden of letters.” (Joseph Conrad)

”To avoid criticism, do nothing, say nothing, and be nothing.” (Elbert Hubbard)

”(…) criticism is a part of life. You have to take it.” (Donatella Versace)

”The better a work is, the more it attracts criticism; it is like the fleas who rush to jump on white linens.” (Gustave Flaubert)

”Know that the amount of criticism you receive may correlate somewhat to the amount of publicity you receive.” (Donald Rumsfeld)

”Criticism may not be agreeable, but it is necessary. It fulfils the same function as pain in the human body. It calls attention to an unhealthy state of things.” (Winston Churchill)

”The greatest threat to freedom is the absence of criticism.” (Wole Soyinka)

”Two cheers for Democracy; one because it admits variety, and two because it permits criticism.” (E. M. Forster )

4. Pentru că istoria ne arată că acceptarea criticii este apanajul oamenilor cu mintea deschisă către dezvoltare (growth mindset) și care reușesc performanțe înalte în domenii foarte diferite.

În loc să o eviți – ceea ce, practic vorbind, este imposibil, indiferent că vine de la alții sau de la tine (atâta vreme cât va veni de la alții, va veni și de la tine, pentru că fiecare dintre noi este, în foarte mare măsură, oglinda celor spuse de ceilalți despre el/ea) –, e mai profitabil să înveți cum să o primești.

Inspiră-te, din nou, de la oameni care au reușit performanțe notabile :

”The important thing to me is that I’m not driven by people’s praise and I’m not slowed down by people’s criticism. I’m just trying to work at the highest level I can.” (Russell Crowe)

”Criticism in good faith is good. When it’s targeted solely to destruction, I’m not interested.” (Andrea Bocelli)

”Most people would have given up when faced with all the criticism I’ve received over the years.” (Albert Ellis)

”The final proof of greatness lies in being able to endure criticism without resentment.” (Elbert Hubbard)

”Few people have the wisdom to prefer the criticism that would do them good, to the praise that deceives them. ” (Francois de La Rochefoucauld)”

”The trouble with most of us is that we would rather be ruined by praise than saved by criticism.” (Norman Vincent Peale)

”He only profits from praise who values criticism.” (Heinrich Heine)

”I like criticism. It makes you strong.” (LeBron James)

”I always want to listen to people and receive good criticism, but I just don’t have to answer to them; I have to answer to God.” (Joel Osteen)

”How do I respond to criticism? Critically. I listen to all criticism critically.” (Paul Thomas Anderson)

”I consider criticism merely a preliminary excitement, a statement of things a writer has to clear up in his own head sometime or other, probably antecedent to writing; of no value unless it come to fruit in the created work later.” (Ezra Pound)

”Dare to risk public criticism.” (Mary Kay Ash)

5. Problema nu este critica în sine, ci modul în care (ți-)o oferi.

Inspiră-te, iar și iar, de la oameni care au reușit performanțe notabile :

”Criticism is the art of appraising others at one’s own value.” (George Jean Nathan)

” Criticism, like rain, should be gentle enough to nourish a man’s growth without destroying his roots.” (Frank A. Clark)

”Sympathy is the first condition of criticism.” (Henri Frederic Amiel)

(Poți căuta tu însuți/însăți alte citate la:

http://www.brainyquote.com/quotes/keywords/criticism_2.html#ZV1qDfAtb24rif9E.99 )

A căuta fericirea evitând critica este posibil doar atâta timp cât te retragi din lume și trăiești singur, poate nici atunci; mă tem că fericirea corelată cu absența totală a criticii este posibilă doar dacă adopți o strategie autistă, schizofrenică sau paranoidă.

Învață cum să (îți) oferi și cum să (îți) primești critica. În lumea aceasta, e singura cale de a fi fericit – sustenabil și sănătos. Cum scrie Ed Batista, un coach marca Stanford University (nr. 5 în topul universităților americane):

„We have to live in the perpetual tension between (cold-eyed) self-assessment & (warm-hearted) self-acceptance.”

De aceea: „effective self-coaching – și orice alt proces de învățare-dezvoltare, adaug eu – ultimately requires us to validate and accept ourselves, it also requires us to be candid about our faults and shortcomings, to actively solicit feedback from others, and to be open to their influence.”

Nu poți trăi autentic decât dacă te accepți pe tine însuți/însăți așa cum ești. Însă nu te poți accepta cu adevărat pe tine însuți/însăți decât dacă ești conștient(ă) de limitele și greșelile tale și dacă lucrezi în fiecare zi la autodepășire. Altfel spus, dacă înveți ce să faci când cineva, altul sau tu, te critică.
Nu fugi de critică și nu aștepta doar critici constructive; gestionează-le tu constructiv; învață cum să le gestionezi constructiv. Dacă respingi critica, pe cine accepți, de fapt? O imagine iluzorie? Iar dacă nu faci ce poți face ca să te autodepășești, pe cine accepți? O realitate care, în adâncul ființei tale, nu-ți place? Nu fugi de critică și nu aștepta doar critici constructive; gestionează-le tu constructiv; învață cum să le gestionezi constructiv!

Așadar:

1. Balance Self-criticism with Self-comprehension / deep understanding
   
2. Replace Complaints & Negativity with Gratitude
3. Balance Seriousness with Play
4. Balance Stress with Breathing
5. Balance Self-Focus with Compassion for Others
6. Balance Solitude with Connection

Să fiți fericiți, pe măsura investirii fiecăruia în aceste șase direcții – și în altele similare!

fericire si critica fericire si critica fericire si critica fericire si critica