El și Ea, parteneri de afaceri


06.05.2017

Astăzi vorbim despre El și Ea, parteneri de afaceri: ce îi unește? ce îi desparte? ce îi poate ajuta să coopereze mai bine? ce riscuri le stau în față? El și Ea, parteneri de afaceri.

Cine are nevoie de ajutor ?

El: acționar majoritar și CEO într-un grup internațional de firme.
Ea: 20% și manager general în firma care merge cel mai bine din grup.
El (intrigat-admirativ): De o vreme, te porți altfel, ceva s-a schimbat…
Ea (cu aerul ”Să-i spun, să nu-i spun…”): Mă bucur că și tu observi schimbări. De câteva luni, merg la un curs.
El: Ce curs?
Ea: De dezvoltare personală.
El (intrigat-disprețuitor): A, da? Și ce înveți acolo?
Ea (defensivă): detaliază cu tot ce își amintește de la curs, încercând să-l convingă că e foarte util.
El: Mda… Interesant…

Peste un timp. El și Ea, parteneri de afaceri.
El: Cum de ți-a venit ideea asta? Chiar merge! Mai bine decât mă așteptam.
Ea (încurajată): Ți-am spus că merg la cursul acela…
El (neîncrezător): Și înveți de-astea acolo? Păi nu ziceai că e un curs de dezvoltare personală? Ce legătură are cu managementul?
Ea (încurajată din nou): E foarte complex. Nici nu-ți poți imagina câte lucruri poți învăța, cred că ți-ar folosi și ție. Dacă vrei, îți dau link-ul.
El (superior): Eu n-am nevoie.

Peste câteva zile. faceri.
Ea: îmi povestește cele de mai sus, dezamăgită; l-a privit întotdeauna ca pe un reper și își dorește aprecierea lui.
Eu: îi explic cum stau lucrurile cu (dez)echilibrul unor nevoi umane profunde.
Oamenii au nevoie să se poziționeze, e o nevoie înscrisă în codul nostru genetic: în toate speciile animale, exemplarele dominante au șanse mai mari să supraviețuiască și să-și transmită genele. Iar cei mai mulți bărbați învață și prin experiențele sociale (în familie, în grupurile de vârstă, uneori chiar în școală) că ei sunt ”deasupra”, ”mai”, ”cei mai”. Și că sunt ”deasupra” prin simplul fapt că sunt bărbați; ei sunt ”mai capabili/inteligenți/puternici/competenți/performanți…” decât femeile prin simplul fapt că sunt Bărbați. Ele au nevoie să învețe, să meargă la cursuri. Ei nu au nevoie. A recunoaște că ai nevoie de cursuri de dezvoltare, profesori, traineri, coachi, consilieri, înseamnă, pentru cei mai mulți bărbați, a nu fi suficient de capabil, inteligent, puternic, competent… pe scurt, a nu fi suficient de Bărbat. Dacă ești Bărbat, te descurci singur, nu ai nevoie de ”ajutor”.

Nota bene: Copiind acest model, multe fete și femei care aspiră la o carieră de vârf sau care deschid o afacere gândesc că a apela la ajutor e un semn de slăbiciune, de ”nu sunt atât de capabilă să mă descurc singură”; iar gândind astfel își diminuează șansele de reușită sau obțin rezultatele dorite cu eforturi mai mari și într-un timp mai lung; altfel spus, risipesc resurse pe care, dacă nu le-ar risipi, le-ar putea folosi cu beneficii mult mai mari.

Doamnelor și domnilor, rețineți acestea: e o mare diferență între a aștepta ajutor (= a fi dependent/ă de ajutor) și a apela la un ajutor indispensabil ca să ajungi la rezultatele dorite, ori la un ajutor care îți permite să economisești energie și timp; în primul caz, te poziționezi în neputință învățată; în cel de-al doilea, acționezi cu realism și înțelepciune ca să-ți vezi proiectele realizate cu costuri mai mici și să-ți vezi visurile împlinite.

Alți El și Ea, parteneri de afaceri

Câteva zile mai târziu, un alt El și o altă Ea.
El (către mine, prin telefon): E urgent, am nevoie urgentă de dumneavoastră.
Eu (căutând în agendă): Aș putea programa o sesiune pentru… (data și ora).

Ne întâlnim.
El: îmi povestește, cu lacrimi multe în ochi și cu multe detalii, cum s-au cunoscut, cum s-au căsătorit, cum au făcut împreună doi copii frumoși, cum au creat împreună o firmă cu profituri mari și cum, influențată de o prietenă, ea s-a hotărât să divorțeze.
Eu: Ce ajutor așteptați de la mine?
El: Cu competențele dumneavoastră, cu experiența dumneavoastră, cu prestigiul dumneavoastră, puteți s-o convingeți să nu divorțeze. Îmi oferă, în continuare, argumentele pe care le consideră imbatabile: o iubește, au doi copii frumoși de crescut, au o casă frumoasă, au o firmă de succes… au tot ce-și poate dori un om.
Eu (empatia îmi aduce regret în voce și priviri): Profesia mea nu e să conving pe cineva să facă una sau alta…
El (vizibil dezamăgit, dar încurajat de empatia mea): Dar puteți salva o familie.
Eu (ferm): Îmi pare rău, profesia mea nu e să salvez nici familii, nici firme, nici măcar vieți. Profesia mea e să-i ajut pe oameni să învețe să salveze ei înșiși ce consideră că merită salvat și ce poate fi salvat. Și, mai ales, să-i ajut să învețe cum să nu ajungă în situația de a trebui să salveze ceva. Eu v-aș recomanda un program de dezvoltare în care să învățați acestea.
El (cu lacrimi în ochi și voce tremurândă): Nu cred că eu mai pot salva ceva acum. Nici nu vrea să stea de vorbă cu mine. Și nu mai am timp, marți suntem programați la notar, (Peste câteva zile, adică).
Eu: Dacă nu vrea să stea de vorbă cu dumneavoastră, cum ar putea vorbi cu mine sau cu altcineva?
El (mă privește dezorientat; apoi, cu voce slabă): Dumneavoastră aveți experiență, prestigiu. Încerc să o conving să vină la dumneavoastră. (Și reia, cu un licăr de speranță) Dumneavoastră o puteți convinge să renunțe la divorț.

După 4 ore de conversație extrem de solicitantă intelectual și emoțional pentru mine (în care aveam să aflu că ea a întemeiat, de fapt, firma, că el a înșelat-o de multe ori, că a umilit-o de multe ori, că a agresat-o de multe ori, inclusiv fizic), Bărbatul din fața mea nu a înțeles că soluțiile pentru dezechilibrele din viața lui se află într-un proces de învățare. Și nu orice fel de învățare: învățare transformatoare. Pare să gândească, exact ca și Bărbatul din povestea precedentă, că El, Bărbatul, nu are nevoie decât să decline o poziție de putere și să-și atragă aliați aflați pe o poziție de putere (materială sau simbolică/prestigiu).

Domnilor, nu vă amăgiți !

Observând cu ochii și competențele unui sociolog tendințele actuale, eu anticipez că bărbații care nu înțeleg că soluțiile pentru orice situație semnificativă de viață (afaceri, carieră, familie, viață personală) se află în propria dezvoltare profundă, transformatoare (care implică și cursuri, profesori, coachi, consilieri, din cauză că înseamnă mult mai mult decât acumularea de informație și competențe tehnice sau manageriale), nu vor ține pasul cu partenerele de lângă ei care au înțeles deja aceasta; și tot mai puține femei superior educate se lasă astăzi manipulate cu discursuri despre ”menirea femeii”, ”copii frumoși” și ”bărbați puternici”, așa cum tot mai multe investesc în propria dezvoltare profundă.

Nu pledez – nici aici și nici în altă parte – pentru vreo ”luptă de emancipare”. Pledez pentru dezvoltarea profundă și împreună a bărbaților și femeilor atunci când sunt parteneri de afaceri, manager și angajat, ori soț și soție.
El și Ea, parteneri de afaceri. El și Ea, parteneri de afaceri. El și Ea, parteneri de afaceri. 

El și Ea, parteneri de afaceri - Cel mai complex curs dezvoltare personala si profesionala

Abonare la newsletter


Abonează-te aici

Programează o sesiune


Contact

Ma intereseaza opinia ta, scrie un comentariu

Adresa de email nu va fi publica. Campurile obligatorii sunt marcate cu *