Meditația îți poate afecta capacitățile cognitive, funcționarea emoțională, motivația și voința, relația cu sine, relațiile cu ceilalți

06.25.2017

După ce foarte multe studii științifice au atestat efectele benefice ale meditației asupra sănătății, asupra performanțelor și asupra calității vieții în general, un studiu științific foarte recent (publicat în mai, 2017) ne atenționează că meditatia are efecte secundare, nedorite, asupra practicanților proveniți din societăți non-asiatice. Aceste efecte sunt ignorate de cei mai mulți oameni care practică și promovează meditația ca practică spirituală. Iar aceste efecte se pot resimți în toate dimensiunile personalității: capacitățile cognitive, funcționarea emoțională, motivația și voința, relația cu sine, relațiile cu ceilalți.

Punând în balanță rezultatele acestui studiu și rezultatele studiilor anterioare, eu îți recomand acestea:

1. Ai încredere în beneficiile pe care le poți obține prin meditația bine ghidată; nu o respinge doar pentru că nu e, vezi Doamne, românească; la urma urmei, și noi spunem ”Meditez” atunci când ne gândim la ceva, concentrându-ne relaxat asupra acelui ceva, fără să fim presați de o urgență imediată, nu-i așa? Iar, la rigoare, meditația exact asta înseamnă: să-ți concentrezi relaxat atenția pe ceva (respirația ta, diferitele părți ale corpului tău, gândurile tale, obiecte exterioare, sunete…); singura diferență e că, în timpul meditației ghidate sistematic, înveți să nu te lași dominat de grijile tale, fricile tale, obsesiile tale – atenție: meditația nu înseamnă să-ți oprești sau să-ți controlezi gândurile și emoțiile, o treabă într-adevăr foarte grea, dacă nu chiar imposibilă; înseamnă să înveți să nu le lași pe ele să te controleze.
2. Dacă ești tentat/ă să mergi într-un grup de meditație sau într-un retreat, ori să faci meditație pe cont propriu, utilizând resursele – foarte multe și de calitate foarte variată – alege cu mintea limpede: nu te duce doar pentru că și X a fost acolo și uite ce bine îi merge: informează-te atent și corect, cântărește echilibrat ce beneficii îți aduce și ce riscuri îți asumi și abia apoi ia o decizie.
3. Dacă ghidezi grupuri de meditație, be aware: cât bine și cât rău poți face? ai TOATE competențele necesare ca să fii ghid pe un teren minat?

Unele practici de meditație au reale efecte benefice

E foarte adevărat că unele practici de meditație au reale și multe consecințe pozitive asupra sănătății noastre, performanțelor noastre, calității vieții noastre. Sunt sute de studii științifice care dovedesc aceasta. Îți recomand aceste filme scurte, care rezumă rezultatele cercetărilor:

• The Scientific Power of Meditation 
  
• Scientific American, How Does Meditation Change the Brain? 
• Sara Lazar, cercetător neuroștiințe, How Meditation Can Reshape Our Brains
• Jeffrey Schwartz, UCLA, How Mindfulness Can Change Your Brain
  
• What happens in our brain when we practice mindfulness?

Și adaugă această carte (în curs de apariție la data la care eu am scris acest articol):

Însă nimic din ceea ce facem nu are doar consecințe dezirabile. Orice, absolut orice, are și efecte secundare; dacă nu le putem anticipa spontan și nu avem nici studii științifice care să le pună în evidență, nu înseamnă că ele nu există. Meditația nu face excepție de la această regulă, iar studiul care m-a provocat să scriu acest articol s-a focalizat exact pe aceste efecte.

Meditatia are efecte secundare, nedorite

Imaginea de mai jos conține o listă a consecințelor nedorite pe care persoane care au practicat forme variate de meditație (Buddhist meditation practitioners from across Theravāda, Zen, and Tibetan traditions) le-au raportat în timpul cercetării:

meditatia are efecte secundare meditatia are efecte secundare meditatia are efecte secundare

Atenție, nu generaliza nici consecințele pozitive, dar nici consecințele nedorite ale meditației și nu te lăsa indus/ă în eroare de o lectură superficială a tabelului: vezi în el doar consecințe nedorite și procente mari din cauză că cercetătorii s-au focalizat intenționat doar asupra acestor consecințe, ”punând între paranteze” efectele benefice, atestate deja de studii numeroase.

”The study deliberately sampled meditators who had challenging meditation experiences that are often under-reported. Thus the 100% frequency of challenging experiences is an artifact of sampling and not a reflection of the actual frequency among Western Buddhist meditators. While valuable for gathering data on under-researched phenomena, purposive sampling does not grant the ability to generalize any findings of the study to other samples such as Asian Buddhist meditators or Western meditators in general. It should be noted that the results of this study also cannot be generalized to children or youth under the age of 18, or to mindfulness-based interventions (MBIs), neither of which were included in our sample.”

Dacă ai obișnuința de a citi studii științifice și alfabetizarea științifică necesară să le înțelegi fără să distorsionezi ce scriu cercetătorii, cel mai bine e să citești atent studiul în întregime: The varieties of contemplative experience: A mixed-methods study of meditation-related challenges in Western Buddhists. Dacă nu ai această obișnuință și acest tip de alfabetizare, îți recomand să ți le formezi și să le antrenezi prin exerciții repetate și ghidate de un profesor sau cercetător bun : doar ele îți permit să-ți formezi opinii mai aproape de adevăr și să faci alegeri corect informate.

Cum putem folosi acest studiu în viețile noastre?

În urma lecturii, iată ce cred eu că ar fi bine să luăm în calcul, de acum înainte, fiecare :

1. meditația NU e o soluție pentru problemele din viața ta personală, de familie, profesională sau comunitară; dimpotrivă, dacă o folosești ca refugiu, ea poate agrava problemele pe care deja le ai – de altfel, cercetătorii studiază deja fenomenul numit spiritual bypassing = tendința unor oameni de a folosi spiritualitatea ca modalitate de a fugi de problemele vieții lor reale, de a evita să se confrunte cu ele și să lucreze la soluții realiste pentru ele; privește în față problemele cu care te confrunți și construiește soluții pentru ele (altele decât spiritualitatea/meditația), înainte de a merge într-un grup de meditație sau simultan cu practica de meditație;
   2. nu orice formă de meditație se potrivește oricui; iar acele forme care păstrează un nucleu spiritual oriental foarte puternic îți pot face rău, fără să-ți dai seama, dacă intră în conflict cu viziunea ta profundă  despre lume – acea viziune pe care ai încorporat-o în ani, în procesele de socializare; alege cu atenție tipul de meditație și adaptează-l la ansamblul viziunii tale despre lume;
   3. nu orice practicant bun e un ghid bun; nu orice sportiv de performanță poate fi antrenor și nu orice expert de top în domeniul său poate fi și profesor, nu-i așa? la fel stau lucrurile și cu meditația: faptul de a o practica de mult timp, de a participa la grupuri de meditație și retreat-uri, de a avea legături cu călugări budiști nu face din nimeni, per se, un ghid bun într-ale meditației; ghidarea presupune cunoștințe și competențe mult mai complexe decât practica.
   • Dacă ghidezi grupuri de meditație, asigură-te că ai toate cunoștințele și competențele necesare, dincolo de simpla repetare a cuvintelor, propozițiilor și frazelor pe care le-ai auzit de la aceia care te-au ghidat pe tine;
   • Dacă vrei să alegi un ghid (prezent sau înregistrat) pentru meditație, asigură-te că are toate aceste cunoștințe și competențe.

Nu confunda mindfulness meditation cu meditația orientală, efectuată ca ritual spiritual

Închei acest articol cu o idee care îmi pare crucială pentru alegerile pe care, eventual, le vei face.

Mindfulness-based interventions amintite în citatul de mai sus și, în general, ceea ce e numit mindfulness meditation pe linia deschisă de Jon Kabat Zinn, nu e o formă de meditație în sensul oriental al termenului. Nu vorbim în aceste cazuri despre un ritual spiritual. Vorbim despre un antrenament ghidat pentru dezvoltarea atitudinilor, capacităților, automatismelor necesare pentru a-fi-prezent-aici-și-acum-cu-mintea-calmă-și-limpede sau, cu alte cuvinte, un antrenament pentru a-ți concentra mai bine atenția, relaxat-și-focalizat, pe acțiunea pe care o faci aici și acum, fără să te lași ”furat/ă”, enervat/ă, distras/ă de propriile gânduri ori de stimulii din mediu care nu au legătură cu acțiunea pe care vrei să te concentrezi.

În cadrul programelor de dezvoltare pe care le ofer, eu ghidez astfel de antrenamente, nu sesiuni de meditație în sensul oriental al termenului, deși, din rațiuni legate de comunicare, folosesc uneori – ca toți promotorii antrenamentului mindfulness – termenul ”meditație”. Participanții la programele de dezvoltare personală și profesională pe care le ofer știu că insist asupra acestei deosebiri între meditația ca practică spirituală și ”meditația” ca formă de antrenament a concentrării (relaxare + focalizare), altfel spus a prezenței-aici-și-acum-cu-mintea-calmă-și-limpede (mindfulness). Cum scriam mai sus, și în limbajul obișnuit spunem ”Meditez” atunci când ne gândim la ceva, concentrându-ne relaxat asupra acelui ceva, fără să fim presați de o urgență imediată?

Închei cu o anecdotă: un ardelean stă tăcut pe prispa sa; ”Ce faci, bade, șăzi și cujăți?”, întreabă un trecător; ”Nu, numa șăd”, răspunde ardeleanul, imperturbabil. Cam așa e și cu meditația: numa șăzi și lași cujătarea pă altă dată; și nu lași nimic să te tulbure 🙂

Citește și Cum se antrenează mintea calmă și limpede: un exercițiu de meditație ”mindfulness”.