Ce înseamnă perfecțio-nism și ce înseamnă perfecțio-patologie?


08.14.2017

În sociologie, deosebim între birocrație (reglementarea acțiunilor sociale prin norme care contribuie la o mai eficientă utilizare a resurselor și la asigurarea unei ordini de drept) și biropatologie (excesele sau lacunele de reglementare, care împiedică utilizarea eficientă a resurselor și generează injustiție socială, corupție, dezorganizare). După același model, observ, în programele de dezvoltare pe care le ofer pentru beneficiari individuali și pentru echipe, că e necesar și foarte benefic să deosebim între perfectionism si perfectio-patologie sau perfectopatologie (parcă așa sună mai bine în limba română); perfection-pathology, e termenul pe care îl propun în limba engleză, pentru că literatura internațională nu face încă această distincție (da, sunt creativă și originală 🙂 , că așa e orice profesionist… perfecționist 😉 ).

perfectionism si perfectio-patologie

De ce e necesar și benefic să deosebim
între perfectionism si perfectio-patologie?

Nu avem o statistică în limba română, însă eu aud zilnic cel puțin 3-4 persoane, de regulă posesoare de diplome universitare, care spun despre ele sau despre altcineva ”Sunt / E perfecționist/ă”. Englezii sunt mai riguroși: ”perfectionist is one of the 30000 most commonly used words in the Collins dictionary”.

N-ar fi nicio o problemă, dacă termenul nu ar fi folosit de fiecare dată cu semnificație ambiguă; undeva, în subtext, vorbitorul îți și își justifică o acțiune care generează efecte nedorite: fie o judecată și o critică nesănătoasă, neproductivă și neconstructivă, emisă cu evidentă nemulțumire-furie, ori cu intenția de a-l ”ambiționa” pe cel criticat; fie blocarea într-o sarcină/etapă de lucru, pe care ”perecționistul” o tot face și re-face, cu sentimentul că rezultatul nu e suficient de bun. Mesajul se situează în tipul de comunicare pe care, de la Gregory Bateson încoace, îl numim double bind communication : când spui că ești ”perfecționist/ă”, admiți că rezultatul acțiunii tale poate fi nesănătos, neproductiv, neconstructiv, însă admiți totodată și că acțiunea în sine e, cel puțin parțial, justificată, motivată, poate chiar nobilă. Iar dacă acțiunea în sine e justificată, nobilă, de ce ai face eforturi să o schimbi?

”Sunt / ești perfecționist/ă” e unul dintre mecanismele subtile care, în fapt, îți legitimează rezistența la schimbare și rezistența la învățarea unor moduri de acțiune noi.  

Ce înseamnă perfecționism
și ce înseamnă perfecțio-patologie ?

perfectionism si perfectio-patologie

Nadia Comăneci, ca orice alt mare performer, a învățat să fie perfecțio-nistă și să nu-și risipească resursele în perfecțio-patologie

perfectionism si perfectio-patologie

Dacă vrei, într-adevăr, să devii mai bun/ă în ce faci (indiferent că e vorba despre profesia ta, despre relațiile tale de familie, despre acțiunile tale în comunitate, ori despre viața ta personală), folosește acești termeni astfel:

  1. Perfecțio-nism, perfecțio-nist/ă, atunci când : perfectionism si perfectio-patologie
  • nu te mulțumești cu prima variantă a unui produs, după principiul ”se poate și așa”; refaci produsul respectiv de mai multe ori, ca să obții o variantă tot mai bună;
  • stabilești un termen clar (deadline), un număr de revizuiri la care vei supune produsul respectiv în intervalul de timp stabilit și un nivel al resurselor umane și financiare pe care ești gata să le aloci, iar apoi le respecți (cu o flexibilitate rezonabilă, pe care o poți stabili, de asemenea, de la început: ”termin până la…, iar dacă e nevoie să prelungesc nu depășesc sub nicio formă…”);
  • dacă există un standard de cantitate și calitate prestabilit, criterii clare de calitate, raportezi fiecare variantă a produsului la standardele și criteriile respective și te oprești la varianta necesară și suficientă, alocând în continuare resursele (energie, timp, bani, relații) pentru realizarea altui produs.
  • când ai obținut o variantă pe care o consideri necesară și suficientă, rămâi conștient/ă că Se poate mai bine / Întotdeauna e loc de mai bine și soliciți feedback de la oameni competenți;
  • nu-ți lași ego-ul să intre în defensivă în fața unui feedback negativ (critic), oricum ar fi el formulat, ci valorifici feedback-ul respectiv ca să obții o variantă mai bună, acționând după principiul Ce și cum spune celălalt e treaba (= responsabilitatea și munca) lui, ce fac eu cu ce spune el e treaba (responsabilitatea și munca) mea; (iar când ți se cere ție un feedback, te asiguri că faci ce se află sub controlul tău ca să îl oferi SCOP – sănătos, constructiv, onest, productiv -, după principiul Eu ofer ce pot mai bun; ce face celălalt cu ce ofer eu e treaba (responsabilitatea și munca) lui );
  • la final, accepți cu smerenieSe poate mai bine / Întotdeauna e loc de mai bine, însă tu ești ființă umană și, în condițiile date (timp, resurse interne și externe), ai făcut ce ai putut tu mai bun.
  • Perfecționismul înțeles astfel te ajută să obții performanțe foarte bune și să te bucuri totodată de un echilibru foarte bun între muncă-familie-viață personală.
  • Perfecționismul astfel înțeles implică growth mindset – aici, modul meu de a privi lucrurile e diferit de acela al creatoarei conceptului, Carol Dweck.
  1. Perfecțio-patologie, client pentru psihoterapie sau pentru dezvoltare personală profundă – atunci când faci opusul oricărei acțiuni de mai sus:
  • te mulțumești cu prima variantă: fie te entuziasmezi de primul rezultat al muncii tale, fie, dacă observi că el nu respectă standardele și criteriile prestabilite (dacă există) ori e departe de cele mai bune produse din domeniu, îți spui ”se poate și așa”;
  • nu soliciți feedback (pentru că ți-e frică, ori pentru că nu consideri pe nimeni suficient de ”la înălțime” pentru asta);
  • îți lași ego-ul să intre în defensivă atunci când primești feedback (solicitat sau nesolicitat), te superi, îți manifești deschis supărarea sau o reprimi și fie nu ții cont de feedback-ul respectiv, fie refaci doar superficial produsul ;
  • dacă ai de dat un feedback, nu te asigur că faci ce se află sub controlul tău ca el să fie SCOP (onest, sănătos, productiv, constructiv);
  • nu stabilești de la început limite de timp-energie-bani consumate pentru produsul respectiv sau, dacă le-ai stabilit, le depășești foarte mult (nu te mai oprești), astfel încât nu-ți mai rămân resurse pentru alte acțiuni.
  • Perfecțio-patologia te conduce în linie dreaptă la dezechilibre între muncă, viața de familie și viața personală, la neîncredere în sine, stimă de sine scăzută, deprimare, epuizare (burn-out).
  • Perfectopatologia se asociază cu ceea ce Carol Dweck a numit fixed mindset.

Studiază atent această imagine: dacă gândurile și acțiunile tale sunt descrise mai bine în a treia coloană ești perfecționist și e de bine; dacă sunt descrise mai bine în a doua coloană, ai boala extremismului perfecționist (perfecto-patologie) și e sănătos, productiv, constructiv să te antrenezi ca să te ”vindeci”.

Growth mindset, perfectionism si perfectopatologie

Tu în care dintre aceste două categorii de regăsești mai mult ?

Dacă te regăsești mai mult în perfecto-patologie, te aștept/ăm aici, nu ezita și nu amâna:

perfectionism si perfectio-patologie perfectionism si perfectio-patologie

perfectionism si perfectio-patologie; dezvoltare personala si profesionala profunda, intemeiata pe experienta si stiinta

Ultimele locuri cu discount !

Ma intereseaza opinia ta, scrie un comentariu

Adresa de email nu va fi publica. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.