*

Metode de cercetare calitativă – suport de curs

Mihai Iovu, fost student, Masterat și Școala Doctorală (comentariu copy-paste de pe un alt site):

”Scriu acest comentariu la aprope 4 ani de la prima intalnire cu d-na Stanciulescu (master) si la aproape 3 ani de la ultima intalnire cu dumneaei (scoala doctorala), iar de data asta o fac dintr-o alta pozitie: cea de bursier Fulbright la una dintre cele mai prestigioase universitati din lume in domeniul asistentei sociale: Rutgers, the State University of New Jersey.
Nu o sa uit niciodata orele tarzii pana la care stateam la cursuri (care nu mai par atat de tarzii acum, cand si aici sunt cursuri de la 18:00 la 20:30 si cand bibliotecile sunt deschise pana tarziu, si ma prinde uneori ora 00:00 rasfoind carti si sorbind dintr-o cana mare de cafea, incercand “sa recuperez” lipsa materialelor informative pe cand studiam in tara), nu o sa uit admiterea la doctorat cand m-am facut dintr-o data “alb ca varul” vazand cine e in comisia de admitere 🙂 si am inceput sa imi “sperii colegii” cu privire la exigentele dumneaei, dar la fel nu o sa uit niciodata sentimentul de multumire pe care l-am avut cand am obtinut titlul de doctor si am avut timp sa stau “sa cuget” la toti anii ce au trecut si la profesorii care m-au format.

Particip acum la cursurile doctorale de aici, iar una dintre materii e Qualitative Research Methods. Ii sunt profund recunoscator pentru ca acum “imi permit” doar sa recapitulez cunostintele din Patton :-). Nimic nu mai pare acum greu, nimic nu mai pare acum in zadar sau prea exigent…a meritat totul, mai ales ca acum pot sa compar doua sisteme diferite. Acum inteleg ce inseamna un doctorat in Romania si un doctorat in SUA, sunt mandru ca pot sa am o converstaie pe metode de cercetare calitative tinand fruntea sus, iar asta i se datoreaza intrutotul.
D-na Stanciulescu reprezinta un model de profesionalism pentru mine si sper ca si studentii mei sa afirme asta candva despre mine.”

Aici puteţi descărca suporturile mele de curs pentru Metode de cercetare calitativă (v. mai jos).

Am autorizat şi autorizez utilizarea acestor materiale exclusiv în scopuri pedagogice – ca resurse de învăţare.

Cei care le descarcă sunt rugaţi să înţeleagă că un suport de curs este altceva decât un studiu ştiinţific sau o carte: scopul lui este să îl pună pe student în contact cu cele mai recente idei şi practici din domeniu, nu să comunice idei neapărat originale. Unele paragrafe sunt puternic tributare unor referinţe bibliografice (indicate ca atare), altele sunt doar schematizate. Per ansamblu, după standardele mele materialele acestea erau doar instrumente de şi în lucru (nu ating nivelul de elaborare al publicaţiilor din „lumea bună” a ştiinţei).

Întrucât hackerul care mi-a „curăţat” computerul vreo doi ani a şters cu precădere materialele pentru studenţi şi studiile ştiinţifice, nu mai am formele la care am lucrat în ultimul an de activitate didactică (2007-2008). Postez ce pot recupera din diferite surse.

Studenţii mei primeau aceste materiale cu câteva zile înainte de fiecare întâlnire, astfel încât să le poată studia, să vadă ce anume le ridică probleme de înţelegere şi să adreseze întrebări în timpul întâlnirilor directe. Cursul propriu-zis (întâlnirea directă) era focalizat pe exerciţii şi pe răspunsurile la întrebări.

Ele erau, de asemenea, depozitate la biblioteca facultăţii, unde puteau fi consultate ; tot acolo puteau fi găsite – în original sau în copie xerox – toate materialele bibliografice indicate ca lectură obligatorie.

Nu mă întrebaţi câţi le studiau, încercau exerciţiile practice pe care le recomandam şi veneau cu întrebări la obiect. Nici câţi adresau întrebări la care răspunsesem deja în cadrul unor întâlniri anterioare. Nici de câte ori mi s-au plâns studenţii care frecventau cu regularitate că pierdem timpul din cauza intervenţiilor neinformate (greoaie şi adesea agresive) ale celor care veneau rar sau / şi nu citeau, dar voiau să arate că sunt activi, interesaţi…

Organizarea instituţională fundamentată pe mituri şi sloganuri populiste şi absenţa unei discipline a muncii comune (studenţi + profesor) constituie, după atitudinile anti-efort şi cultura complicităţii în crearea aparenţelor de standarde înalte şi corectitudine, cauzele principale ale calităţii scăzute a învăţământului nostru. Imaginaţi-vă că, într-o firmă sau într-un proiect, aţi lucra într-o echipă cu oameni care nu apar decât din când în când şi, în consecinţă, nu au informaţiile şi competenţele adecvate şi nici imaginea întregului proces pe care voi l-aţi parcurs deja… Imaginaţi-vă apoi că numărul acestora e mai mare decât al celor care lucrează continuu… Orice manager / leader ştie că nu ar avea nicio şansă să obţină performanţă în astfel de condiţii – dar acestea sunt condiţiile în care li se cere cadrelor didactice (şi studenţilor) să obţină performanţă!!!

***

MTCS_Programa_analitică_2006_2007

Anexa_1_Evaluarea_continua_in_cadrul_seminariilor_2006_2007

Specificul cercetarii calitative_Constructivism_ obiectivare_validitate_fiabilitate_Etica cercetarii stiintifice

Observatia cantitativa si calitativa_Esantionarea calitativa_

Modulul 3_Interviul individual

Focus grupul si alte inteviuri de grup

Cuprins

Modulul 1.  Cunoaştere de simţ comun şi cunoaştere ştiinţifică. Specificul cercetării calitative. Obiectivitate, validitate, fiabilitate. Etica cercetării ştiinţifice

1.      Epistemologia. Criterii după care evaluăm calitatea unei cercetări ştiinţifice

2.      Întrebări de simţ comun, întrebări de interes social şi întrebări de cercetare

• Conceptualizarea. Exemplu

3.      Date de cercetare.

• Diferenţa între datele cunoaşterii comune şi datele de cercetare
• Particularităţi ale datelor calitative, prin comparaţie cu datele cantitative şi cu datele cunoaşterii de simţ comun
• Ce funcţii pot îndeplini datele calitative şi în ce situaţii sau etape ale cercetării pot fi utilizate?

4.      Însuşiri specifice cercetătorului calitativ

5.      Obiectivitate şi obiectivare a cunoaşterii. Pozitivism şi constructivism (construcţionism) epistemologic

6.      Validitate şi fiabilitate

• Proceduri prin care putem construi şi întări validitatea
• Proceduri prin care putem construi şi întări fiabilitatea cunoaşterii
• Credibilitate / plauzibilitate a cunoştinţelor

7.      Surse de distorsiune în producerea datelor calitative. Comparaţie cu cercetarea cantitativă

8.      Modalităţi prin care putem asigura caracterul etic al unei cercetări

• Protecţia subiecţilor: confidenţialitate şi anonimat
• Consimţământul informat
• Reciprocitatea
• Evitarea raporturilor de putere

Modulul 2.  Observaţia ca metodă de cercetare

1.      Observaţia ştiinţifică. Deosebiri faţă de observaţia comună

• Accepţiunea antropologică: observaţia directă
• Sensul modern pozitivist: observaţia experimentală („de laborator”)
• Pregătirea şi desfăşurarea unei observaţii experimentale
• Munca de teren: în tradiţia antropologică; în tradiţia sociologică

2.      Când alegem să utilizăm observaţia calitativă pentru recoltarea datelor?

3.      Populaţia şi unităţile de observaţie / analiză

4.      Terenul cercetării, accesul în teren, identitatea observatorului

• Căi de acces formale
• Căi de acces informale
• Infiltrarea în grup

5.      Identitatea cercetătorilor: postura deschisă, închisă, flexibilă; controverse etice

6.      Eşantionarea

• Diferenţe specifice ale eşantionării calitative
• Cele mai utilizate forme / tehnici de eşantioanre calitativă
• Problema reprezentativităţii
• Cât de mare ar trebui să fie eşantionul?

7.      Instrumentarea observaţiei calitative

• Avem nevoie de o instrumentare a observaţiei calitative?
• Ce tipuri de instrumente utilizăm în observaţia calitativă?
• Ce conţine  un ghid de observaţie calitativă?

8.      Înregistrarea observaţiilor

• Este obligatoriu să înregistrăm observaţiile de teren?
• Pe ce suport  înregistrăm datele de teren?
• Fişele de observaţie
• Notele de teren
• Jurnalul de teren

9.      Postùrile observatorului.

10.  Observaţia neutră şi observaţia participativă şi dilemele pe care le ridică fiecare (validitate, etică)

• Observatorul exterior / neutru
• Observatorul ca participant
• Participantul ca observator
• Etic şi emic
• Postura flexibilă

Modulul 3. Interviul individual

1.      Asumpţii care fundamentează utilizarea interviului în cercetare

• Asumpţia ontologică
• Asumpţii epistemologice şi metodologice

–          Interesul pentru logica şi limbajul specifice unei categorii sociale.

–          Individualismul metodologic

–          Comprehensiunea

–          Comunicabilitatea

2.      Specificul interviurilor calitative

• Întrebările deschise şi focalizate (open-ended)
• Alte calităţi ale întrebărilor calitative

3.      Ghidul de interviu calitativ

• „Deschiderea”, provocarea iniţială, consemnul iniţial
• La ce se referă « deschiderile » din ghidul de interviu ?
• Ce timp folosim în întrebările din ghidul de interviu (« deschideri ») ?
• În ce ordine plasăm temele şi subtemele în ghidul de interviu ?
• Întrebări care ridică probleme

4.      Când utilizăm interviul într-o cercetare?

• Situaţii în care utilizăm interviul
• În ce etapă a cercetării şi în ce scop poate fi utilizat interviul?

5.      Eşantionarea

6.      Accesul la subiecţi.

• Obţinerea consimţământului informat
• Modalităţi de acces
• Problema refuzurilor
• Primul contact cu subiectul
• Obţinerea consimţământului informat

7.      Intervenţii ale operatorului pe parcursul interviului

• Ascultarea activă
• Prefaţările şi tranziţiile
• Aprofundarea unor teme
• Intervenţii pentru controlul focalizării şi creşterea calităţii răspunsurilor
• Când şi cum întrerupem?
• Modalităţi de menţinere a relaţiei (interesului şi încrederii)
• Finalul interviului

8.      Criterii după care putem aprecia calitatea întrebărilor de interviu (ghidului şi intervenţiilor pe parcurs)

9.      Postùrile operatorului de interviu

10.  Inovaţii în realizarea interviurilor

• Varierea stimulilor
• Implicare versus neutralitate
• Postùrile de operator de interviu

11.  Înregistrarea şi transcrierea interviurilor

• Înregistrarea audio-video
• Notele în timpul înregistrării audio-video
• Înregistrarea prin note (ca tehnică de sine stătătoare)
• Transcrierea interviurilor
• Criterii de calitate a transcrierilor

12.  Tipuri de interviu calitativ

• Conversaţia informală / interviul etnologic
• Interviul intercultural
• Interviul slab structurat
• Interviul semistructurat (bazat pe un ghid general)
• Interviul calitativ standardizat
• Abordări combinate

Modulul 4. Focus-grupul şi alte interviuri de grup

1.      Particularităţi ale interviului de grup, în comparaţie cu interviurile individuale

2.      Tipuri de interviuri de grup (după gradul de naturaleţe / construcţie)

• Interviul etnologic de grup
• Interviul de grup informal
• Interviurile de grup semi-structurate şi structurate

3.      Scurt istoric al focus grupului

4.      Descriere generală a focus-grupului

• Caracter construit
• Caracter focalizat şi structurat
• Leaderul / moderatorul
• Asistentul
• Înregistrarea
• Scopuri
• Avantaje
• Dezavantaje
• Fenomene psihologice care afectează validitatea
• Posibilităţi de a minimiza dezavantajele şi a maximiza avantajele

5.      Etapa I: pregătirea focus-grupului

• Construcţia obiectului şi instrumentarea
• Recrutarea şi selectarea participanţilor
• Pregătirea logistică
• Pregătirea leaderului / moderatorului

6.      Etapa a a II-a: realizarea interviului şi înregistrarea datelor

• Presesiunea
• Sesiunea

7.      Etapa a III-a: finalul sesiunii

8.      In ce măsură şi cum trebuie recompensaţi subiecţii ?

9.      Inovaţii