Management, leadership, coaching și cercetare calitativă

02.01.2013

Citesc astăzi în Harvard Review Blog (HBR) un articol care se referă la orice acțiune orientată către dezvoltare, depășire a obstacolelor, rezolvare a problemelor și lansează o frază care se aplică ”mănușă” și în management / leadeship și în coaching:

Tratează orice ca pe un studiu de caz !

”By adopting the ‘Everything is a case study’ mindset and seeing the world through the Case Method third eye, you’ll learn to filter out the disinformation that life throws at you and uncover startling insights.

 You’ll also increase your effectiveness at questioning your company’s strategies, processes, procedures, and methods of data collection. You’ll be able to grow in your ability to think about what you don’t know, rather than accepting the business-as-usual mentality.

 This will help you assist your company in finding innovative solutions. And it might be good for your career.”

(Treat Everything as a Case Study, Robert Plant , January 30, 2013)

Aceasta este legătura esențială între management, leadership, coaching și cercetare : a aborda fiecare client, fiecare subaltern sau coleg și fiecare situație ca pe un studiu de caz.

• Cu cât stăpânești mai bine atitudinea, modul de gândire și tehnicile utilizate de cercetători în studiile de caz (observația, interviul, documentarea), cu atât îți poți dezvolta competențe mai solide pentru management, leadership și coaching.

Încă de la primele mele contacte cu practicile de coaching, am observat – și afirmat public – o similitudine foarte mare între competențele unui business, executive sau life coach și competențele unui cercetător calitativ în științele socio-umane.

1. Și unul și celălalt au nevoie să construiască o relație de încredere cu aceia cu care lucrează. Și să o mențină.

Iar aceasta înseamnă competențe interacționale și de comunicare comune.

Găsirea unor ”porți de intrare” în lumea celuilalt.

Stimularea cooperării.

Stimularea autenticității.

Depășirea rezistențelor.

Depășirea momentelor de tensiune.

Când să iei decizia ”E mai bine să ne oprim aici”.

2. Și unul și celălalt au nevoie să observe atent, să pună întrebări deschise-și-focalizate (open-ended) și să se documenteze.

Fără să supună ceea ce văd și aud vreunei judecăți de valoare – sau, mai bine spus, conștientizând propriile judecăți de valoare și acționând astfel încât acestea să nu introducă schimbări semnificative în universul celor cu care lucrează.

Conștientizând, de asemenea, posibilele direcționări ale răspunsurilor, prin modul de adresare a întrebărilor.

Conștientizând alte posibile influențe pe care le exercită asupra emoțiilor, gândurilor și acțiunilor hic et nunc ale celor cu care lucrează.

Apoi, acționând astfel încât să diminueze aceste direcționări și influențe.

Acționând astfel încât să stimuleze sentimentele de libertate și de responsabilitate ale celuilalt.

3. Și unul și celălalt au nevoie să identifice și să pună într-o formă lingvistică – să comunice prin limbaj verbal, oral sau scris, și nonverbal – patternuri, tipare, structuri din universul celor cu care lucrează.

Conștientizând posibilele surse de distorsiune care apasă asupra propriilor interpretări.

Supunând continuu aceste interpretări propriei reflecții critice, precum și validării celuilalt.

Fără să-i impună celuilalt vreo interpretare sau alegere; și conștientizând posibilele acțiuni care manipulează interpretările și alegerile celuilalt.

4. Și unul și celălalt au nevoie să respecte aceleași norme etice.

Onestitatea cu privire la identitatea și limitele de competență ale profesionistului.

Consimțământul informat – un contract care precizează așteptările legitime reciproce.

Protecția socială a celor cu care lucrează: anonimatul, confidențialitatea.

Protecția emoțională a celuilalt.

Respectarea identității celuilalt: a culturii oricărui grup social din care face parte, a alegerilor lui filosofice, religioase, politice etc.

Respectarea limitelor relației.

Evitarea raporturilor de putere.

Citește și De ce e mai greu să fii manager în Europa de Est: despre leadershipul exploratoriu și reflexiv.

*

Articolul citit astăzi alimentează o dată în plus ideea posibilei – și necesarei – dezvoltări non-lineare, prin învățare outside the box, a managerilor sau leaderilor, precum și a celor care oferă servicii independente de coaching, dezvoltare despre care vorbeam în articolul anterior, Dilema performanței.

.